Când folosim greşit cuvântul „manipulare“: un specialist analizează protestele recente din România

Noţiunea de manipulare, des utilizată în ultima vreme de unele voci pentru a explica de exemplu protestele din stradă, este de multe ori greşit folosită. Specialistul în psihologia resurselor umane Erna Constantin explică unde se exagerează când se pun astfel de etichete şi de ce oamenii care se simt mai puternici atunci când fac parte dintr-un grup sunt mai susceptibili de a exprima furie.

“În domeniul psihologiei sociale s-au făcut o mulţime de studii legate de fenomenul protestelor. Explorarea cauzelor care au generat anumite sentimente şi acţiuni şi cum au fost acestea influenţate de contextul social ajută în identificarea factorilor care explică acţiunile de protest, incluzând nemulţumirea, eficacitatea, identitatea, emoţiile. În practică, aceşti factori sunt legaţi între ei. În centrul fiecărui protest sunt nemulţumirile, cum ar fi inegalitatea incorectă, sentimentele de deprivare relativă, sentimente de nedreptate, indignarea cu privire la anumite lucruri. Sentimentele de deprivare relativă rezultă din comparaţia făcută între situaţie şi standard – fie un standard trecut, fie standardele valabile în alte cazuri sau ţări, fie un standard cognitiv, cum ar fi echitatea sau dreptatea”, explică, pentru "Adevărul", psihologul Erna Constantin, specialist în Psihologie integrativă şi Psihologia resurselor umane.
 

Când oamenii cred că pot schimba lucrurile care-i nemulţumesc, probabilitatea este mai mare să iasă la un protest.

“Cercetările au confirmat faptul că sentimentul de a face parte dintr-un grup pe care individul îl percepe ca având aceleaşi nemulţumiri este deosebit de important pentru implicarea în semn de protest. Eficacitatea se referă la aşteptările individului că poate modifica condiţiile actuale sau politice prin proteste. Eficacitatea grupului este credinţa că problemele pot fi rezolvate prin eforturi colective. Studiile arată că sentimentele de eficacitate sunt corelate în mare măsură cu participarea la proteste, oamenii sunt mult mai susceptibili de a participa la astfel de mişcări atunci când cred că acest fapt va schimba ceea ce îi nemulţumeşte, într-un mod cât mai accesibil”, mai spune specialistul.

Manipulare sau identificare?

Identificarea cu grupul şi mesajele lui este aliajul care-i uneşte pe cei care protestează din convingere. “Eficacitatea grupului, mai mult decât eficacitatea individuală, este semnul care prezice participarea la proteste. Cu cât oamenii se identifică mai mult cu grupul, cu atât ei sunt înclinaţi să protesteze în acel grup. Spre deosebire de manipulare, aici este vorba de o identificare conştientă, în acord cu propriile valori morale, pe raţionamente şi fără ca omul să se simtă forţat să se alăture grupului”, explică psihologul Erna Constantin 

"Când se protestează în acord cu sentimente autentice nu poate fi vorba de manipulare"

Specialistul în Psihologie integrativă şi Psihologia resurselor umane arată că, spre deosebire de alegerea conştientă, deliberată, pot fi şi alegeri bazate pe teama de a fi exclus din grup, această excludere aducând prejudicii persoanei, aşa cum se poate întâmpla în cazul manipulării.

“În ceea ce priveşte factorii emoţionali, mânia, furia sunt înregistrate ca fiind tipice protestelor. O relaţie între furie şi eficacitate există de asemenea. Cei care se simt mai puternici atunci când fac parte dintr-un grup, sunt mai susceptibili de a exprima furie. Furie poate fi resimţită si fără ca persoana să facă parte din grup, atunci când simte că a fost nedreptăţită. Şi există şi în cazul acesta diferenţe între proteste şi manipulare. Atunci când furia este indusă, sau când individul o simte doar atunci când face parte dintr-un grup, este posibil ca aceasta să fie obiectul manipulării. Însă, nu este o regulă. Atunci când se protestează în acord cu valori morale sau cu sentimente autentice, nu poate fi vorba de manipulare ci de împărtăşirea unor emoţii alături de alţi oameni care percep situaţia în aceiaşi manieră. Dispreţul, ruşinea, indignarea, sunt şi ele prezente în caz de protest”, arată Erna Constantin. 

Specialistul spune că, pe de altă parte, mândria simţită după participarea la o acţiune colectivă este un predictor important pentru participarea viitoare la astfel de manifestaţii.

“Un rol important îl au şi discuţiile de pe reţelele de socializare. Acestea însă, pot induce sau nu credinţe legate de viziunea politică. Sunt persoane care se pot informa în legătură cu  subiectele dezbătute şi pot decide abia apoi dacă să facă parte sau nu dintr-un anumit grup care protestează. Mai sunt şi persoane care aleg informaţiile oferite de ceilalţi, fără a mai acorda importanţă surselor de informare", spune cunoscutul psiholog.

De ce e nevoie de o analiză foare complexă înainte de a folosi noţiunea de  "manipulare"

Noţiunea de manipulare e, deseori, folosită în necunoştinţă de cauză. Iar în cazul  protestelor din ultima lună, cuvântul a fost folosit aproape excesiv.

“Cuvântul manipulare este la fel de serios precum acţiunea pe care o descrie. De aceea, eu nu l-as folosi la întâmplare. Conform Dicţionarului de Sociologie, manipularea reprezintă acţiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate etc.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie”, precizează Erna Constantin.

Specialistul explică, de ce pentru stabilirea unei acţiuni ca fiind manipulare, e nevoie de monitorizarea atentă a acestui fenomen, în vederea definirii mecanismelor care stau la baza lui, interacţiunile mecanismelor, când şi dacă aceste mecanisme mediază sau amplifică impactul asupra agendelor politice. 

“Raportat la seriozitatea fenomenului, pentru a stabili dacă participarea la proteste se face în urma manipulării, este necesară o analiză mai amplă, în detaliu, implicând şi acordând importanţă şi observaţiilor de la faţa locului”, încheie Erna Constantin.