500 de ani de la sfinţirea Mânăstirii Curtea de Argeş. Slujba a fost oficiată de Patriarhul Daniel

0
Publicat:
Ultima actualizare:
daniel

S-a împlinit o jumătate de mileniu de la sfinţirea Mânăstirii Argeşului, ctitoria lui Neagoe Badarab, construită între 1515 şi 1517 pe locul primei Mitropolii a Ţării Româneşti. Reparată de mai multe ori în istorie, biserica prezintă azi imaginea restaurării finalizate în anul 1885 de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, umbrită doar de salba de termopane, cu rol de protecţie împotriva prafului, pe care IPS Calinic promite că le va da jos.

Cel care a oficiat, marţi, Sfânta Liturghie a fost Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 

„Aniversarea a 500 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş (1517-2017) este un prilej deosebit de a mulţumi cu evlavie lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra acestui sfânt locaş şi de a pomeni cu recunoştinţă şi veneraţie pe ctitorul acestui aşezământ, Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Perioada domniei Sfântului Voievod Neagoe Basarab pe tronul Ţării Româneşti (1512-1521) a fost marcată de spiritul său înţelept, harnic şi darnic pentru păstrarea credinţei creştine în vremuri grele de stăpânire otomană”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântarea ţinută în faţa monumentului.

 Astzăi a fost cinstită mai ales memoria Voievodului Neagoe Basarab rămas în conştiinţa istoriei neamului şi a Bisericii Ortodoxe ca fiind un principe creştin-ortodox, cu viziune largă, apărător al moştenirii bizantine şi cunoscător, în acelaşi timp, al culturii europene occidentale a vremii sale.
 

„Momentul culminant al domniei Sfântului Neagoe Basarab, cu ecouri peste veacuri, îl constituie zidirea bisericii de la mănăstirea Curtea de Argeş, situată în centrul vechii cetăţi de scaun a primilor domnitori ai Ţării Româneşti. Construită în prima jumătate a secolului al XVI-lea, între anii 1512-1517, pe locul vechii biserici a mitropoliei ce fusese ctitorită de Voievodul Vlad Dragonul, biserica lui Neagoe Basarab a fost sfinţită cu mare fast la 15 august 1517, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul vechii biserici a mitropoliei, care a fost păstrat şi transmis noii ctitorii. Reflectând preocuparea domnitorului Neagoe Basarab pentru frumuseţea artei bizantine, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş este o valoroasă capodoperă arhitecturală, graţie priceperii meşterilor care au ştiut să combine şi să armonizeze structuri şi stiluri diferite cu materiale preţioase şi decoraţii fastuoase, într-un stil propriu ce îi asigură unicitatea”, a mai spus patriarhul Daniel.

Patriarhul a amintit de vechea pictură interioară, de o rară frumuseţe artistică, realizată de zugravul român Dobromir din Târgovişte, a fost finalizată în anul 1526 (fragmente ale acestei capodopere murale sunt păstrate la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti). Reparată de mai multe ori în istorie, biserica prezintă azi imaginea restaurării finalizată în anul 1885, de arhitectul francez André Lecomte du Noüy (s-a stabilit definitiv în ţara noastră, înmormântat în cimitirul bisericii Sfinţii Voievozi – Flămânzeşti, din Curtea de Argeş). Asta, dacă facem abstracţie de cele mai recente "îmbunătăţiri" aduse lăcaşului: ferestrele şi uşile de termopan, montate, după cum spune ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, pentru a proteja interiorul de praful rezultat în urma lucrărilor desfăşurate la exterior, fără nicio autorizaţie, după cum tot sfinţia sa a recunoscut..

Mânăstirea este,  începând cu anul 1914, necropolă regală, în biserica episcopală de la Curtea de Argeş fiind  înmormântaţi regii şi reginele României: Carol I şi Elisabeta, Ferdinand şi Maria, iar nu departe de biserică, regele Carol al II-lea. 

"Desfiinţată ca episcopie în anul 1948 de către regimul comunist, vechea ctitorie domnească a fost redusă la rangul de mănăstire. Însă, în anul 1990, după ce Biserica a primit libertatea de a se exprima şi organiza conform vocaţiei sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţarea Episcopiei Argeşului, iar Preasfinţitul Părinte Calinic Argatu (azi Argeşeanul) a fost ales şi întronizat Episcop al acestei eparhii (18 noiembrie 1990), primind prin decizie patriarhală misiunea de a se ocupa de organizarea reînfiinţatei eparhii cu sediul în Mănăstirea Curtea de Argeş. Cu multă osteneală şi zel misionar, noul Episcop al Argeşului a desfăşurat în această eparhie o bogată activitate pastoral-liturgică, cultural-educaţională şi social-misionară, slujind <<cu timp şi fără timp>> Biserica lui Hristos din neamul Basarabilor", a mai spus Patriarhul Daniel.

În anul 2009, la propunerea noastră şi cu aprobarea Sfântului Sinod, Episcopia Argeşului şi Muscelului a fost ridicată la treapta de Arhiepiscopie. "Preasfinţia Sa a devenit Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, în data de 26 septembrie 2009, odată cu proclamarea locală a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a Sfântului Ierarh Iachint de Vicina şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Au fost proclamaţi sfinţi: un domnitor, un ierarh şi un monah isihast, pentru a căror canonizare, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic s-a îngrijit îndeaproape de alcătuirea slujbelor, pictarea icoanelor şi tipărirea materialului documentar.

Sărbătoarea de azi, cu multe semnificaţii bisericeşti şi româneşti, ne îndeamnă să păstrăm şi noi dreapta credinţă a sfinţilor şi a înaintaşilor noştri şi să o transmitem generaţiilor viitoare cu evlavie şi dragoste de Biserică şi neam, prin rugăciune şi fapte bune, prin creşterea copiilor şi tinerilor în credinţa creştin-ortodoxă strămoşească, prin zidirea de lăcaşuri sfinte şi prin ajutorarea semenilor noştri aflaţi în sărăcie, suferinţă şi singurătate”, a mai cuvântat Patriarhul Daniel.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite