Tractoristul Petrică Trifan, nemţeanul care bate concurenţa din piaţă cu roşiile „inimă de bou”
0
De mai bine de zece ani, Petrică Trifan este cel mai căutat producător de roşii din Piatra Neamţ. Seminţe din tomatele sale au ajuns deja în mai multe judeţe din ţară.
Petrică Trifan (62 de ani) e o figură binecunoscută clienţilor din Piaţa Dărmăneşti, unul din cele mai mari cartiere ale municipiului Piatra Neamţ. De când începe vara, şi până toamna târziu, omul vine aici ca să-şi vândă recolta de roşii produsă în gospodăria sa din satul Unghi, comuna Dragomireşti. Nu ajunge în fiecare zi, ci de vreo două ori pe săptămână, pentru că îi trebuie timp să culeagă tomatele coapte, şi mai trebuie să şi îngrijească de animalele din curte.
„Muncim doar eu cu nevasta, Viorica. Ea are 58 de ani, eu 62. Un moş şi-o babă care muncim 12-14 ore pe zi. Începem la 1 februarie, şi ne oprim doar la Paşte şi la Crăciun”, spune Petrică Trifan, în timp ce cântăreşte pentru un client două kilograme de roşii, în fapt vreo trei roşii de dimensiunea unor pepeni turceşti.
Produsul din soiul denumit popular „inimă de bou” e vedeta culturii sale din satul Unghi, cea care l-a făcut căutat de clienţii pieţei. O astfel de roşie cântăreşte în medie 700 de grame, dar pe tarabă sunt şi tomate de aproape un kilogram bucata.
„Anul ăsta am avut roşie de 1,22 kilograme, dar recordul din anii trecuţi a fost de 1,25 kilograme. Când trebuie să vând doar un kilogram e ceva mai greu, trebuie să aleg două roşii, iar una să fie musai ceva mai mică”, explică nea Petrică.
Marketing în rime
Strategia sa de marketing e bazată în primul rând pe încrederea oamenilor în calitatea mărfii. Dovadă că preţul de 5 lei/kg afişat, mai mare cu 1,5 - 2 lei decât preţurile concurenţei nu îi îndepărtează pe clienţi. În plus, oferta în versuri amplasată sub movila de roşii de pe tarabă, stârneşte interes, zâmbete şi scoate cu uşurinţă banii din portofelul clienţilor.
„Roşii Bio de Dragomireşti - la Petrică - le găseşti! Te serveşti - şi numai 5 lei/kg plăteşti”, scrie cu litere de-o şchiopă în reclama concepută de Petrică Trifan.
„La cantităţi mai mari, preţul se negociază, nu ţin la preţ, Sunt mulţi clienţi care cumpără 20-30 de kilograme să facă suc de roşii. La piaţă aduc cam 200 de kg la un drum şi nu m-am întors niciodată cu marfa acasă. Vin la oraş cu un vecin care are maşină, şi tot cu el mă întorc acasă”, mai spune Trifan.
„Colţul de sapă” - ierbicidul cel mai eficient
Nici Petrică Trifan n-a avut parte de un an grozav din punct de vedere al vremii, mai ales la final de mai, când nopţile au fost reci, sau la început de iunie, când au căzut ploi care au mănat roşiile. Pe o suprafaţă de aproape un hectar, nea Petrică şi nevasta au îngrijit 2.000 de fire întinse pe şpalieri. Deşi a cultivat pe o suprafaţă mai mare decât anul trecut, omul îşi estimează producţia de anul acesta la 5 tone, o recoltă aproape de cea realizată anul trecut.
„Lumea mă întreabă cum de nu a fost afectată cultura de mană şi le spun tuturor că ierbicidul pe care-l folosesc e <colţul de sapă>. Nu am folosit stimulenţi de creştere, cel mai bun e gunoiul de grajd. Gunoi, apă şi sapă, asta e reţeta pentru o recoltă bună”, explică bătrânul. Cât despre roşiile de supermarket, nea Petrică e categoric. „Au gust de iască, mai bine mesteci gumă e totuna”.
Seminţele lui nea Petrică dau rod şi în ţară
În timp ce nu mai pridideşte cu vânzarea, nea Petrică povesteşte cum s-a apucat de grădinărit.
„Am lucrat 28 de ani, 6 luni şi 13 zile ca tractorist, la SMA Ştefan cel Mare, şi mai am doi ani până să ies la pensie, aşa că din asta trăiesc eu şi soţia. Dacă stai să calculezi cât scot din roşii, pare o sumă mare. Dacă împarţi la 12 vezi că e ca şi cum ar fi doi salariaţi cu 1000 de lei pe lună. M-am lăsat de ţigări acum 5 ani, când am văzut că un fumător cheltuie într-un an o vacă şi un viţel. Băutură nu mai pun în gură de vreo 15 ani, de când m-am apucat de muncă la grădină”, spune nea Petrică.
Nu numai produsele sale sunt căutate, ci şi seminţele soiului care l-a făcut celebru în piaţă.
„Am soiul ăsta de când eram mic, de la părinţi. În ultimii doi ani am trimis în plicuri seminţe pe la Arad, Suceava, Ialomiţa, Cluj. În total au fost vreo 18 judeţe din ţară. De la o doamnă din Galaţi am primit la schimb seminţe de la o floare foarte frumoasă. Şi prin sat vin oameni şi le dau răsaduri să-şi pună în grădini”, mai spune negustorul.
Se încarcă comentariile...
