Imagini inedite cu Ceahlăul în primele cărţi poştale ilustrate de acum 100 de ani

Prima carte poştală cu Ceahlăul, editor Stengel & Co Dresda FOTO: Colecţia Viorel Nicolau

Primele cărţi poştale ilustrate cu masivul Ceahlăul şi cu împrejurimile (Durău) au apărut în anul 1898, iar într-un interval de 40 de ani au fost puse în circulaţie circa 250 de ilustrate.

Imagini vechi cu muntele Ceahlău ce apar în cărţi poştale emise la început de secol XX au fost făcute publice de colecţionarul Viorel Nicolau, un pasionat cartofil din Piatra Neamţ. Pe lângă imaginile inedite, prezentate în cadrul simpozionului „Ceahlău – natură, istorie şi tradiţie“ (Durău, 2013), sunt inserate şi comentarii despre istoria acestor cărţi poştale tematice. 

„Cartea poştală ilustrată a aflat în muntele Ceahlău şi în împrejurimile sale un câmp larg şi valoros de desfăşurare. Nu e de mirare că s-au emis şi s-au scris multe cărţi poştale cu Ceahlăul, de la începutul veacului XX şi până astăzi“, spune Viorel Nicolau în expunerea „Muntele Ceahlău în cartofilie“. 

Colecţionarul precizează că primele cărţi poştale ilustrate au apărut în Europa şi în Transilvania în jurul anului 1875, iar în România primele cărţi poştale ilustrate au apărut în anul 1894, la Expoziţia Cooperatorilor Români deschisă în 29 august în grădina Cişmigiu Bucureşti. 

În judeţul Neamţ, prima carte poştală aflată este o litografie din 1898, ilustrând Mănăstirea Războieni, Cetatea Neamţului şi o imagine din Piatra Neamţ, editor fiind P. Daniel. 

„Pentru perioada 1898 – 1938, cu Ceahlăul, muntele, dar şi împrejurimile am găsit circa 250 de tipuri de fotografii pe baza a 150 de clişee, prima ilustrată circulată este de la 1900. Cu muntele Ceahlău sunt circa 150 de ilustrate, cu Mănăstirea Durău 70, restul fiind cu zona limitrofă. Au existat, de asemenea, puse sau nu în circulaţie, peste 300 de tipuri, cea mai mare aparţinând lui A. Chevallier şi fraţilor Fischer din Sibiu. Simple salutări, sentimente de iubire sau afecţiune, felicitări la sărbători sau aniversări, poveşti intime sau relaţii de afaceri, dar şi despre vreme, vremuri, oameni şi mai ales se aminteşte de frumuseţea locurilor şi bunătatea oamenilor“.

Prima carte poştală cu muntele Ceahlău FOTO: colecţia Viorel Nicolau

Colecţionarul spune că limba folosită la scris pe cărţile poştale era româna, în majoritate, dar şi franceză, rusă, germană şi maghiară. Din studiul efectuat de Viorel Nicolau rezultă că vara era anotimpul călătorilor, fiind foarte puţine cărţi poştale ilustrate cu imagini de iarnă. 

„Formatul cpi este cel cunoscut şi astăzi, dar şi format mic, exemplu Masivul Panaghia de pe vârful Ceahlău, editura V. Ionescu 1936, şi al treilea format dublu unei cpi, pentru diferite manifestări ocazionale. Marea de nori, răsăritul şi apusul soarelui, vederi de pe Ceahlău, vederi generale cu muntele Ceahlău, în Ceahlău, spre Ceahlău, Ceahlăul văzut de aproape, de departe, sunt informaţii tip pe faţa cărţilor poştale ilustrate“.
                   

Pasionatul de cartofilie spune că în perioada clasică (1894- 1905) textul expeditorului era scris pe faţa cărţii poştale, alături, de imagine, iar pe spate era locul adresantului. 

„După 1905, pe faţa cărţii poştale ilustrate sunt doar imaginile, informaţiile privind editorul, tipograful, fotograful, spaţiul editorului şi adresantului sunt pe spatele cpi“.

Pe cărţile poştale apăreau denumiri de formaţiuni stâncoase din Ceahlău: Toaca, Piatra Sură, Scăldătoarea Vulturilor, Marea Prăpastie, Piatra Detunată, Panaghia, Ocolaşul Mare şi Ocolaşul Mic, Piatra lui Aron. În scrierea toponimelor se strecurau uneori şi mici erori (Ciohlău, Ceohlău, Dărău, Dorău, Dărau, Duren). 

Ceahlăul, văzut la 1905 din Cancelaria Diviziei

„Cabanele nu puteau lipsi din cărţile poştale ilustrate: Dochia, prima fotografie a cabanei a fost a fotografului J. Fischer 1920, Cabana Societăţii Sportive Iaşi, aceeaşi cabană Dochia, având în imagine 1928 pe fotograful A. Ditgartz din Piatra Neamţ cu calul Popca, iar în uşa cabanei apar Gheorghe Baciu cabanier între 1927 – 1960 şi Dumitru Creţu, ajutor cabanier, Cabana Măcărescu, ridicată de subprefect în 1927, ulterior numită cabana Fântânele (7 Noiembrie). Una dintre cpi surprinde vizita mitropolitului Pimen al Moldovei în Durău în 1931“, mai notează Viorel Nicolau. 

Moară de apă, vedere din Durău