Protest în Palatul de Justiţie din Oradea: „E o ură viscerală împotriva corpului magistraţilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aproximativ 20 de procurori şi judecători orădeni au protestat, joi după-amiaza, faţă de adoptarea ordonanţei de urgenţă prin care Guvernul a modificat legile Justiţiei şi au făcut public şi o declaraţie comună cu o serie de revendicări, între care se numără şi suspendarea activităţii Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor comise de magistraţi.

Protestul, care a fost unul tăcut, s-a desfăşurat în holul Palatului de Justiţie şi a durat doar câteva minute, timp în care  magistraţii, au ţinut în mână coli cu mesaje „Independenţă”, „Stat de drept” şi „Constituţie”. „Noi  am primit proiectul azi, ca să dăm un răspuns, în condiţiile în care ordonanţa a fost adoptată ieri”, a explicat procurorul Radu Alba de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. 

La protest au participat procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, un procuror al DNA Oradea, dar şi judecători de la instanţa locală şi de la Tribunalul Bihor.

În finalul protestului, magistraţii au transmis un document asumat atât de procurorii cât şi de judecătorii participanţi la protest, în care spun că "evoluţiile recente ce par a învederea o ură viscerală împotriva corpului magistraţilor şi o dorinţă de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituţional”. 

În document sunt enumerate şi o serie de revendicări, care, dacă nu le vor fi îndeplinite, magistraţii sunt hotărâţi chiar să suspende activitatea. 

Citiţi, mai jos, punctul de vedere al magistraţilor orădeni faţă de adoptarea ordonanţei de urgenţă prin care Guvernul a modificat peste noapte legile Justiţiei: 

"Evoluţiile recente ce par a învedera o ură viscerală împotriva corpului magistraţilor şi o dorinţă de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituţional, 

Neluarea în considerare a argumentelor şi a soluţiilor constituţionale, ancorate în contextul legislaţiilor statelor membre ale Uniunii Europene, care să respecte convenţiile internaţionale la care România a aderat, transmise în ultimii doi ani de corpul magistraţilor, care s-au opus, într-o majoritate covârşitoare iniţiativelor legislative,

Adoptarea unor modificări ale legislaţiei privind organizarea judiciară, prin Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, fără respectarea unor rigori minime de transparenţă decizională, fără consultarea reală şi efectivă a Consiliului Superior al Magistraturii, contrar angajamentelor internaţionale ale Statului român asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), 

Efectuarea de experimente judiciare prin adoptarea unor modificări atât la Legile Justiţiei, cât şi la Codul penal şi de Procedură Penală, fără a exista o consultare loială şi serioasă a sistemului judiciar, a cărui bună funcţionare şi menire este, în principal, afectată de aceste modificări,

Recunoaşterea de către Guvernul României, chiar în nota de fundamentare a ultimei ordonanţe de urgenţă, a faptului că dispoziţiile legale, astfel cum au fost adoptate de către Parlament, s-au dovedit insuficient corelate, lacunare sau chiar contradictorii, precum şi inadecvate necesităţilor sistemului judiciar, fără ca această constatare să determine o remediere reală a problemelor semnalate, 

Reorganizarea Inspecţiei Judiciare prin întărirea competenţelor inspectorului-şef, care dobândeşte puteri absolute (numirea, dintre inspectorii judiciari, a celor care vor ocupa funcţiile de conducere în baza unei simple evaluări a proiectelor de management specifice fiecărui post de conducere, controlul asupra selecţiei inspectorilor judiciari, conducerea activităţii de inspecţie şi a celei de cercetare disciplinară,  ordonator principal de credite, singurul titular al acţiunii disciplinare),

Înfiinţarea Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor comise de magistraţi, fără a se dovedi că există o nevoie reală pentru crearea unei asemenea structuri, în cadrul căreia membri şi conducerea sunt alese de către anumite persoane din cadrul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu eludarea rolului Secţiei pentru procurori şi cu  încălcarea principiului separării carierelor (reglementat chiar prin noile modificări, însă aplicat selectiv), prin nesocotirea constantă a criticilor aduse atât în  avizului Comisiei de la Veneţia din octombrie 2018, cât şi în concluziile   raportului GRECO din martie 2018, respectiv a raportului Comisiei Europene din noiembrie 2018, care pun sub semnul îndoielii independenţa acestei structuri faţă de factorul politic,

Ignorarea vădită a recomandărilor din Raportul Comisiei Europene dat publicităţii în luna noiembrie 2018, a concluziilor avizului Comisiei de la Veneţia din octombrie 2018, precum şi a concluziilor şi recomandărilor raportului GRECO din martie 2018, a căror punere în practică era posibilă cu ocazia intervenţiilor legislative prin care s-au adus modificări legilor justiţiei, efectul fiind chiar de îndepărtare de la coordonatele trasate de entităţile internaţionale,

Stabilirea de către Mecanismul de Cooperare şi Verificare, instituit  în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006),  a unor indicatori de referinţă pentru consolidarea statului de drept în România, printre care:

• garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, 

• înfiinţarea unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive, 

• consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparşiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei publice locale.

Lipsa de preocupare a autorităţii legislative şi a celei executive faţă de victimele infracţiunilor şi faţă de crearea unor mijloace juridice adecvate care să nu pună în pericol siguranţa cetăţeanului şi care să nu şubrezească capacitatea statului de a lupta împotriva proliferării criminalităţii (fie că este vorba de infracţiuni contra vieţii, contra patrimoniului, de corupţie sau cele privind securitatea naţională).

Potenţialul de subminare a capacităţilor interne în materia luptei împotriva corupţiei şi a infracţionalităţii în general, care poate pune în pericol însuşi parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei, ştergându-se cu buretele toate eforturile autorităţilor române de a respecta partenerii europeni, desfăşurate constant în ultimii 20 de ani, 

Existenţa pericolului la adresa independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia,

şi

Ţinând cond de faptul că PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenţa unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independenţa şi imparţialitatea magistratului,

SOLICITĂM:

1) Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă subsecvente. 

2) Revizuirea legilor justiţiei, ţinând seama de o reală consultare a sistemului judiciar, precum şi de  recomandările formulate în cadrul MCV, de către Comisia de la Veneţia şi de către GRECO.

3) Revizuirea Codului penal şi a Codului de Procedură Penală pentru a le pune în acord cu jurisprudenţa CEDO, cu Directivele UE, cu jurisprudenţa Curţii constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

4) Declanşarea imediată de către Consiliul Superior al Magistraturii a procedurii de alegere, prin concurs real, imparţial,  a unei noi echipei de conducere a Inspecţiei Judiciare.

5) Suspendarea activităţii Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor comise de Magistraţi.

6) Respectarea competenţelor şi rolului fiecărei Secţii a Consiliului Superior al Magistraturii şi implicarea Plenului în deciziile ce privesc întregul sistem judiciar.

7) Redobândirea de către  Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv prin Secţiile sale,  a caracterului de organism colegial prin reala consultare a membrilor.

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite