Legenda Peşterii Unguru Mare. Lucruri mai puţin ştiute despre peştera în care s-a găsit o necropolă de peste două milenii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Situată în comuna Şuncuiuş, peştera Unguru Mare impresionează turiştii prin deschiderea pe care o are la intrare: 33 de metri lăţime, pe 22 înălţime. Este o peşteră din care aproape lipsesc cu desăvârşire formaţiunile, ea fiind locuită până în secolul al VI-lea înainte de Christos.

În versantul stâng al Crişului Repede, în Munţi Piatra Craiului, în curbura pe care o formează formată între localităţile Bălnaca (amonte) şi Şuncuiuş (aval) se găseşte peştera Unguru Mare.

Legenda spune că un român şi un ungur mare se băteau în zonă, iar ungurul  s-a ascuns în peşteră, aceasta fiind peştera lui. Oamenii locului susţin însă cu totul altceva.

Potrivit lui Aron Ciucur, fost ghid al Peşterii Unguru Mare, denumirea acesteia vine de la familia Unguru. Zona respectivă aparţinea acestei familii, familie care avea doi băieţi. „Terenul de sus, unde se află şi peştera Unguru Mare, i-a revenit băiatului mare, în timp ce terenul de jos, unde e peştera Unguru Mic, a fost a băiatului mic. Se spune că peşterile comunicau între ele, cândva, dar acum nu mai comunică”, ne-a mărturisit Aron Ciucur.

Peştera are o lungime de peste 800 de metri, 400 dintre aceştia fiind vizitabili. Este o peşteră fără formaţiuni, o peşteră ce a fost locuită. Vreme de două secole, acolo a ars focul fără să se oprească, şi asta pentru că peştera a fost locuită până în secolul al VI-lea înainte de Christos.

Unguru Mare

Unguru Mare-sursa foto-static.panoramio.com

Încă de la intrare se pot observa cristalele transparente de calcită care împodobesc tavanul şi pereţii interiori de la etaje inferioare.

În partea de sus a peşterii se arată o gaură ce aduce cu harta României.

În prima sală au fost descoperite râşniţe din piatră pentru cereale sau seminţe.

Ajunşi la capătul primei săli, turiştii vor putea admira a cascadă şi asta pentru că firul subţire de apă ce curge prin peşteră se prelinge peste pietre albe. Potrivit ghidului este vorba despre crisit care se găseşte doar în Apuseni.

Peştera continuă cu o sală care este considerată a fi o cetate, unde se ascundeau apărătorii. De-a lungul vremii, acolo au fost găsite vârfuri de suliţă şi topoare de piatră.

În 1958, într-o altă zonă a peşterii au fost descoperite structuri de lemn, urme de animale, şi oase subţiri, folosite ca ace de cusut.

Peştera adăposteşte o colonie de aproximativ 100 de lilieci.

Unguru Mare

Peştera Unguru Mare-sursa foto-lataifas.ro

Cea mai importantă descoperire din peşteră, dar şi cea mai recentă, este necropola din galeria finală, zonă care încă este cercetată. Au fost găsite numeroase vase din lut, obiecte realizate din bronz, dar şi o mărgea realizată din chihlimbar care are provenienţă baltică.

Sala podoabelor, probabil cea mai cunoscută sală de pe întreg teritoriul peşterii se face remarcată prin numeroasele forme cristaline, decorate cu ţepi şi lame, pereţii fiind îmbogăţiţi de reţeaua albă de ochiuri mărunte, aşezate pe fondul roşu-albastru.

În zona portalului au fost descoperite cele mai vechi vestigii, care datează încă din epoca neolitică.

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite