Interlopul Grecu, audiat de procurorii DIICOT, în dosarul reţelei de proxenetism, şi pus sub învinuire

Mihai Grecu, cunoscut în lumea interlopă ca Grecu, a fost audiat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Bihor în dosarul reţelei de proxenetism.

Şapte tinere, printre care şi patru minore, obligate să se prostitueze, au fost eliberate de către procurorii DIICOT Oradea care au descoperit o reţea de proxenetism. 12 persoane au fost duse la audieri, printre acestea aflându-se şi Mihai Gabor, nimeni altul decât interlopul Grecu.

A fost audiat de procurorii DIICOT Oradea, după care a fost lăsat să plece nu înainte de a fi pus sub învinuire pentru complicitate la proxenetism. La ieşirea din sediul DIICOT Oradea, interlopul a declarat că este nevinovat şi nu are nicio legătură cu acuzaţiile aduse de procurori.

Cinci persoane au fost reţinute pentru 24 de ore. Printre acestea se află şi două persoane apropiate interlopului Grecu, care este consilier al Primăriei Sântandrei şi patronul unei firme de pază. Grecu a fost implicat în mai multe scandaluri şi bătăi.

Potrivit anchetatorilor, în anul 2012, trei persoane ar fi constituit grupul infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de proxenetism şi trafic de minore, grupare la care au aderat ulterior şi alte persoane. Grupul infracţional era organizat pe paliere, fiecare dintre membri având un rol bine determinat.

Potrivit poliţiştilor, liderii grupului sunt bănuiţi că, în perioada 2012 – 2014, ar fi racolat şi cazat în diferite apartamente închiriate în Oradea, şapte tinere, toate din Bihor, dintre care patru minore, respectiv trei de 16 ani şi una de 17 ani, pe care le-ar fi exploatat sexual în schimbul unor sume de bani cuprinse între 50 şi 75 lei, în funcţie de preferinţele clientului.

Pentru racolarea clienţilor, proxeneţii le-au dotat pe tinere cu telefoane mobile al căror număr de apel a fost publicat în ziare locale, la rubrica “Matrimoniale”. Uneori, sub pază strictă, victimele erau transportate la hoteluri pentru a se prostitua. Pentru cazurile în care clienţii deveneau violenţi sau refuzau să plătească tariful pentru serviciile sexuale prestate, alţi membri ai grupării interveneau pentru asigurarea protecţiei tinerelor sau pentru a-i determina pe clienţi să plătească. Există bănuiala că membrii grupului infracţional organizat şi-ar fi însuşit sumele de bani câştigate prin exploatarea sexuală a victimelor