Uimitoarea poveste a poetului Fondane, evreul pe care Cioran a vrut să-l salveze de la moarte şi care a murit gazat la Auschwitz din dragoste faţă de soră

Benjamine Fondane FOTO Wikipedia

Unul dintre cei mai apreciaţi poeţi din Franţa este născut în Iaşi şi a avut parte de un destin tragic. Aceasta este povestea lui Benjamin Fondane, fiu de comerciant evreu născut la Iaşi, stabilit în Franţa – unde a cunoscut faima în lumea literaturii, ucis de nazişti înainte în cel de-al Doilea Război Mondial. Ar fi putut părăsi lagărul, cu sprijinul unor prieteni, printre care şi Emil Cioran, însă nu a vrut să plece fără sora sa.

Benjamin Fondane este un nume relativ necunoscut în România. Recent, la Iaşi, locul de baştină al poetului evreu, a fost pusă în scenă o piesă de teatru biografică, după o lucrare a scriitorului Cătălin Mihuleac. Cine este, însă, Benjamin Fondane şi de ce ar fi acesta un personaj demn de o dramatizare în zilele noastre?

Fondane este numele pe care poetul francez şi l-a luat după ce s-a expatriat în Franţa, ţara în care avea să cunoscă succesul literar. Scriitorul ieşean s-a născut în 1898, la Iaşi, într-o familie de comercianţi evrei. Se numea Benjamine Wechslerm după numele tatălui său, originar din Ţinutul Herţei. Mai târziu, în diverse colaborări cu reviste româneşti şi evreieşti, scriitorul semnează sub numele Benjamine Fundoianu, derivat din numele moşiei mamei sale.

Studiază la Facultatea de Drept a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi iar după absolvire se mută la Bucureşti. În 1923, la doar câţiva ani după absolvirea facultăţii, ieşeanul ia decizia de a emigra în Franţa. Acolo îşi schimbă numele în Benjamine Fondane şi colaborează cu mai multe reviste literare ale vremii. În paralel continuă colaborările cu revistele importante din ţară şi păstrează prietenia cu scriitorii din România. În Franţa, traduce în franceză versuri din creaţia lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea şi Ion Minulescu.

Potrivit Wikipedia, care citează surse biografice despre Fondane, “determinantă pentru evoluţia spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în primăvara anului 1924, cu filosoful rus Lev Şestov, precum şi cu scrierile lui Friedrich Nietzsche şi Søren Kierkegaard. Personalitatea lui avea să se exprime cel mai convingător în activităţile de interpret şi teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu, gândirea lui a atins punctul de maximă originalitate. Cel mai important volum de eseuri, apărut postum, se intitulează La conscience malheureuse (Conştiinţa nefericită). Monografia Rimbaud le voyou (Rimbaud vântură-lume, traducere, note, comentarii şi anexe de Luiza Palanciuc şi Mihai Şora), Faux Traité d'Esthétique (Fals tratat de estetică, traducere, note, comentarii şi anexe de Luiza Palanciuc şi Mihai Şora) şi Baudelaire et l'expérience du gouffre (Baudelaire şi experienţa abisului, traducere, note, comentarii şi anexe de Luiza Palanciuc şi Mihai Şora), sunt alte trei opere de meditaţie, de punere în cauză a statutului artei, al poeziei, în special, ca necesitate spirituală a lumii moderne.” Întreaga creaţie poetică a lui Benjamine Fondane a fost adunată într-o antologie din 1980 publicat la mulţi ani după moartea scriitorului."

A acceptat moartea din iubire pentru soră

După ce Germania a ocupat Franţa, Benjamine Fondane şi sora sa Lina au fost arestaţi şi duşi la Poliţie. Se întâmpla în martie 1944, atunci când a fost vizitat, înainte de a fi încarcerat într-un lagăr, de soţie, dar şi de prietenii Emil Cioran şi Ştefan Lupaşcu. 

„Stă în picioare, în lumina aceea murdară de după-amiază de iarnă, privindu-mă cu ochii lui albaştri şi limpezi, strălucind, deşi avea chipul răvăşit, atât de demn, atât de calm, zâmbind călduros şi maliţios, tăcut în faţa emoţiei mele, pe care nu mi-o puteam controla", povestea soţia sa evenimentul, potrivit Historia.

După mutarea în lagăr, lui Benjamine Fondane îi este interzis să fie vizitat de rude sau prieteni. Prietenii Cioran şi Lupaşco obţin eliberarea sa motivând că este căsătorit cu o persoană care nu este de origine evreică însă Fondane refuză să părăsească lagărul motivând că nu o poate lăsa singură pe soră, de care era foarte ataşat. În octombrie 1944, mutat între timp la Auschwitz, Benjamine Fondane moare gazat. Urma să împlinească 46 de ani pe 14 noiembrie.

Filosoful Mihai Şora şi soţia sa Luiza Palanciuc au demarat un proiect denumit “RESTITUTIO BENJAMIN FONDANE” prin intermediul căruia promovează activitatea şi opera lui Fondane. “Opera lui Benjamin Fondane stă, deopotrivă, sub semnul fulguranţei, al disperării şi al revoltei unui om aflat în neostoită zbatere interioară. Ea restituie principiul existenţial autentic conform căruia orice efort de a gândi fiinţa umană trebuie să aibă ca referent unic existentul însuşi, în concreteţea lui, iar nu o abstracţie ipostaziată”, precizează aceştia pe site-ul dedicat.