Mecanismele reţelei SIM, afacere de 150.000 de euro: cum erau păcăliţi românii de “operatorii” de telefonie mobilă

Escrocii sunau victimele şi spuneau că sunt operatori ai unor firme de telefonie mobilă

Mai multe persoane au fost deferite justiţiei de procurorii ieşeni după ce în ultimii opt ani ar fi obţinut fraudulos credit din abonamentele de telefonie mobilă. Mulţi dintre escroci acţionau din spatele gratiilor, folosind limbajul specific operatorilor de la companiile de telefonie. Se estimează că frauda totală ar depăşi 150.000 de euro.

Ancheta care a pus pe butuci afacerea “SIM” a fost derulată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi şi a demarat în anul 2012. Atunci, mai multe persoane din diferite oraşe ale ţării reclamaseră autorităţilor că au fost sunate de persoane necunoscute, ce s-au prezentat drept operatori ai firmelor de telefonie, ulterior constatând că au primit facturi cu costuri suplimentare foarte mari.

14 persoane ce făceau parte din reţea au fost trimise în judecată, luni, 11 noiembrie, mai multe dintre acestea aflându-se deja în spatele gratiilor pentru diferite infracţiuni. Ancheta privind mega-frauda informatică s-a derulat cu dificultate din cauza modului precuat în care acţionau escrocii. De pildă, atunci când reuşeau să “spargă” contul web aferent unui abonament de telefonie, infractorii transferau banii succesiv pe mai multe cartele pentru a-şi pierde urma. Nu mai puţin de 15.000 de cartele ar fi fost ridicate de la percheziţii.

Modul de operare. 1: puşcăriaşul-operator

Cea mai frecventă metodă de înşelare folosită de escroci era cea în care un deţinut discuta telefonic cu victima solicitându-i să trimită mesaje la diverse numere în scopul de a obţine coduri personale pentru a accesa contul web (vezi interceptările de la finalul articolului). Adrian Bocicorec, de exemplu, era încarcerat în Penitenciarul Galaţi şi primea cartele şi telefoane din exterior de la ieşeanul Adrian Terciu. Deţinutul a trimis sute de mesaje cu următorul conţinut: “Vă rugăm contactaţi urgent departamentul tehnic Orange România pentru corectarea facturii, datorită unei tentative de fraudă pentru detalii apelaţi 0742*****0”.  Când era sunat de victime, puşcăriaşul spunea că este angajat al Orange şi minţea că ar fi apărut aşa-zise probleme tehnice la contul online cerând datele personale pentru a reseta serverul. Potrivit interceptărilor ataşate rechizitoriului, deţinutul folosea un limbaj specific angajaţilor firmelor de telefonie, invocând că dacă nu va primi datele cerute clientul ar putea să se aleagă cu cost suplimentare.

În timp ce conversa cu victima prin telefon, Bocicorec discuta prin intermeiul aplicaţiei Yahoo Messenger cu Adrian Terciu căruia îi comunica în timp real codurile obţinute.

“În cazul în care titularul postului telefonic nu avea creat un cont webcare, inculpaţii Bocicorec Adrian şi Terciu Adrian creau în timp ce discută telefonic cu titularul postului ce era fraudat un cont web de administrare corespunzător postului telefonic apelat. La momentul realizării unui cont web de administrare a unui post telefonic serverul companiei telefonice expediază către postul telefonic un SMS conţinând un cod de activare care face legătura între numărul de telefon şi contul creat pe pagina web a companiei de telefonie mobilă. Fiind în legătură telefonică cu persoana ce urma să fie prejudiciată, o determina pe aceasta prin inducere în eroare să îi comunice acest cod”, se arată în rechizitoriu.

2: Metoda “comisarului “

O altă metodă ingenioasă de a obţine credit în mod fraudulos era cea prin care adminstratorii diversor societăţi comerciale erau păcăliţi că sunt sunaţi de un poliţist care ar instrumenta un dosar penal împotriva lor. Procurorii au exemplificat:  “Inculpatul Lazăr Iulian Vasile (n. red., din puşcărie) contactează reprezentanţii firmelor prezentându-se «comisar Ungureanu» de la Poliţia Economică şi îi induce în eroare obţinând codurile de încărcare ale cartelelor telefonice. Astfel, sub pretextul că urmează să efectueze un control la societatea respectivă deoarece au fost înregistrate plângeri cu privire la câteva cartele telefonice achiziţionate de la societatea lor, le solicită să desigileze toate cartelele prepay şi toate cartelele ce conţin coduri de reîncărcare şi să îi comunice aceste coduri pentru a le trece în evidenţă şi a întocmi un proces verbal”, se mai arată documentul citat acolo unde se mai precizează că, ulterior, inculpatul solicita administratorilor firmelor să distrugă prin ardere toate cartelele pe care le-a desigilat.

3: Metoda concursului 

O altă metodă era cea în care victimele erau informate de aşa-zise premii pe care le-ar fi câştigat. În discuţiile cu escrocii li se spuneau să tasteze diferite coduri prin care, de fapt, transferau credit. De asemenea, infractorii s-au mai folosit şi de o metodă mai cunoscută, cea în care trimiteau un mesaj sau sunau victimele şi le spuneau că au câştigat un premiu cerându-le să transfere credit sau să le ofere date personale. 

Pentru a combate toate aceste nereguli, în a doua jumătate a lunii martie 2013, compania Orange a implementat o măsură de securitate cu privire la transferul de credit. Pentru efectuarea unui transfer de credit între cartelele prepay, cartela care trimitea creditul trebuia să aibă o vechime de minim 3 luni în reţeaua GSM de la momentul activării. Escrocii au găsit însă o modalitate de a fenta restricţiile. “Astfel pentru cartelele prepay nou activate pe care le deţineau inculpaţii realizau conturi de administrare pe site-ul www.orange.ro şi prin intermediul căruia efectuau operaţiuni de transfer fraudulos pe alte cartele prepay”, au mai notat procurorii DIICOT.

Numele de cod

În rechizitoriu se mai arată că, între ei, escrocii foloseau denumiri specifice pentru a nu putea fi prinşi. “Pentru individualizarea reţelelor de telefonie mobilă în care se realizează transferul membrii grupărilor folosesc denumirile de «portocală», «O» pentru Orange, «verde», «măr», «C» pentru reţeaua Cosmote şi «roşu», «V» pentru Vodafone”, au mai precizat procurorii. Din întreaga operaţiune, deşi imposibil de calculat cu exactitate, escrocii ar fi obţinut peste 150.000 de euro. În rechizitoriul DIICOT fugirează 132 de părţi vătămate din diferite oraşe ale ţării. După ce era “plimbat” pe mai mule cartele, creditul era vândut cu aproximativ 5 lei pentru un euro.

Interceptări: 

Pe 1 martie, Adrian Bocicorec, din Penitenciarul Galaţi, este sunat de o femeie Maria G., prejudiciată în doar câteva minute de 200 de euro.

Adrian Bocicorec: Numele meu este Alexandru Daniel, operator serviciu tehnic Orange-România…Numele şi prenumele dumneavoastră, vă rog.
Maria G.: G. Maria
A.G.: Un moment, vă rog…Dumneavoastră sunteţi titularul acestui abonament?
M.G: Da
A.G: O serie de buletin, vă rog
M.G: VX35******
A.G: Dorim să vă aducem la cunoştinţă că s-a produs o eroare pe numărul dumneavoastră de telefon, în cursul zilei de ieri, şi anume cu un cost suplimentar cu o valoare de peste 200 de euro. Ceea ce vă întrebăm noi acum pe dumneavoastră...dacă cumva, în  cursul zilei de ieri, dumneavoastră aţi efectuat apeluri internaţionale sau dacă telefonul dumneavoastră mobil a fost îndemâna altor persoane neautorizate. În cursul zile de ieri, între orele 17 şi 19
M.G: Nu…
A.G: A fost în permanenţă la dumneavoastră?
M.G.: Da
A.G: Deci, nu cunoaşteţi provenienţa acestui cost.
M.G: Nu, nu, nu
A.G: Aţi observat ceva în neregulă cu telefonul dumneavoastră în cursul zilei de ieri, între orele 17 şi 19?
M.G: Nu…Nici nu cred că l-am folosit
(…)
A.G: Este vorba…după constatările operatorilor noştri, este vorba de o persoană necunoscută, gen hacker, care s-a conectat la baza de date şi a produs trei mii de fraude. După cum am spus, sunt trei mii de abonaţi în aceeaşi situaţie ca şi dumneavoastră.
(…)
A.G: Eu, în acest moment, o să încep anularea împreună cu dumneavoastră …tot ce va trebui dumneavoastră să faceţi, o să solicitaţi de la departamentul tehnic din baza noastre de date codul de înregistrare pentru anularea acestui cost suplimentar şi securizarea numărului dumneavoastră. Acest lucru îl faceţi în felul următor: luaţi telefonul Alcatel în mâna dumnmeavoastră...
M.G: Da…
A.G: Intraţi în meniu, mergeţi la mesaje
M.G: Da
A.G. La mesale, acolo, aveţi ramura creare sau creare mesaj nou
M.G: Da, Da
A.G: Va trebui să expediaţi un mesaj cu litera “A” la 499. Tot de la 499, pe loc, veţi primi un alt mesaj: o să vă spun eu ce să faceţi cu el.
(Ulterior, victima a fost pusă să comunice codurile primite prin trimiterea mesajelor la numerele spuse de escroc. În concomitent, acesta vorbea pe Internet cu un complice care, în timp real, i-a accesat contul online victimei şi i-a transferat 200 de euro)