E pregătită justiţia din România pentru un dosar de şantaj prin presă? Primul caz de acest gen, soluţionat după opt ani

Un singur caz de şantaj prin presă s-a finalizat cu condamnări în istoria postdecembristă a României. S-a întâmplat la Iaşi, acolo unde patronul şi redactorul şef al unei publicaţii au primit câte trei, respectiv doi ani de închisoare cu suspendare.

După aproape un an de anchetă şi opt ani de procese, în care magistraţii au dat soluţii contradictorii, primul caz de şantaj prin presă din România s-a finalizat cu condamnarea definitivă la închisoare cu suspendare a unui patron, respectiv redactor-şef de ziar. S-a întâmplat la Iaşi, acolo unde la începutul acestui ani patronul din umbră al cotidianului “Bună Ziua Iaşi”, fost “Ziua de Iaşi”, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Fostul redactor-şef al publicaţiei, Alin Tocan, a primit şi el, în acelaşi dosar de şantaj, doi ani de închisoare cu suspendare.

Dosarul “Ziua de Iaşi” a ajuns pe masa procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie (în prezent Direcţia Naţională Anticorupţie) în anul 2004. 11 oameni de afaceri sau politicieni din Iaşi formulau atunci plângeri împotriva lui Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan, susţinând că oamenii de presă le-au cerut bani sau semnarea unor contracte de publicitate. Cei care au refuzat, au fost victimele unui linşaj mediatic prin intermediul “Ziua de Iaşi”. Pe lista victimelor din acest dosar se află şi actualul ministrul Relu Fenechiu, cel care ar trebui să primească şi despăgubiri de 20.000 de lei de la Ghiocel Asimionesei.

Cum s-a concretizat şantajul

Prima plângere din acest dosar a fost înaintată la Parchet de către omul de afaceri ieşean Constantin Comănescu, patron al unui firme de construcţii. Acesta a reclamat că, la începutul anului 2000, Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan l-au contactat pentru a încheia un contract de publicitate în valoare de 200 de milioane de lei vechi. Comănescu a refuzat fapt pentru care a fost ameninţat de cei doi cu publicarea în presă a unor materiale compromiţătoare. În rechizitoriul procurorilor se arată că în timp ce era denigrat în paginile “Ziua de Iaşi”, Comănescu era sunat în mod frecvent de Alin Tocan care îi cerea să cedeze şantajului şi să semneze contractul de publicitate.

O altă parte vătămată din dosar a fost şi Relu Fenechiu, actualul Ministru al Transporturilor. Potrivit rechizitoriului, Fenechiu a acceptat în primă instanţă să plătească pentru a nu fi denigrat. A plătit iniţial un contract de 900 de dolari, în 2002, pentru ca un an mai târziu să achite încă 3.000 de euro. Înainte de campania electorală pentru fotoliul de primar al Iaşiului, în 2004, Ghiocel Asimionesei i-a cerut încă 7.000 de euro însă s-a lovit de refuzul lui Fenechiu, care a înregistrat ultima convorbire şi a dat-o procurorilor. “Nu aş dori niciunui om, nu doar om politic, să treacă prin ce am trecut eu din cauza acestor persoane. Ştiu că au fost foarte mulţi în aceeaşi situaţie, care au fost bătaia de joc a unor indivizi cu un instrument media în mână. Sunt bucuros că justiţia a avut curajul să ia o astfel de decizie, dreaptă, chiar dacă ştiu că nu a fost uşor”, a spus Relu Fenechiu, imediat după ce Asimionesei şi Tocan au fost condamnaţi.

Într-un mod similar au mai fost şantajaţi şi Neculai Abalaşei, fost director RATP Iaşi, Ioan Budeanu, patron SC Coseli SA, Eugen Butur, fost şef al Vămii Iaşi, Traian Dobre, fost deputat, Mihai Giubernea, fost director SC Autobuzul SA Iaşi, Silviu Jianu, fost şef al Asociaţiei Teritoriale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Gabriel Mihail Popescu, vicepreşedinte al CJ în perioada 2000-2004, Titel Sinescu, director SC Iasicon SA, dar şi Constantin Şorănescu, om de afaceri din Iaşi.

Ezitările justiţiei din dosarul “Ziua de Iaşi”

Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan au fost trimişi în judecată pentru şantaj în primăvara anului 2005. Dosarul a fost strămutat la Judecătoria Cluj Napoca, însă judecata s-a făcut în ritm de melc. Abia în 2010, magistraţii au dat prima sentinţă în acest caz, achitându-i pe cei doi. DNA a făcut apel însă sentinţa avea să fie menţinută şi de cea de-a doua instanţă, Tribunalul Cluj. Dosarul a căpătat o nouă turnură în vara anului trecut, atunci când, în judecarea recursului, Curtea de Apel Cluj a decis casarea celor două sentinţe de achitare şi rejudecarea cazului. Decizia definitivă a venit pe 3 ianuarie 2013, când Asimionesei a primit trei ani cu suspendare iar Tocan doi ani cu suspendare. “Soluţia instanţei de judecată clujene este un certificat de naştere pentru dictatura politică şi imixtiunea oamenilor politici în actul de justiţie. Este o sentinţă care ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi libertatea presei în general”, a precizat, imediat după condamnare, Ghiocel Asimionesei.

Scandalurile de la Iaşi ale lui Asimionesei

Cotidianul “Bună Ziua Iaşi”, prin firma care-l controlează, deţinută de familia Asimionesei, datorează Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi peste 600.000 de de lei, bani reprezentând valoarea chiriilor pentru fostul spaţiu al ziarului din 2006 până în prezent. Pentru recuperarea acestei sume, între CJ Iaşi şi firma care editează ziarul există în prezent un proces aflat în curs de soluţionare. La începutul acestui an, după ce CJ Iaşi a obţinut executarea silită, sediul ziarului s-a mutat.