Descoperire incredibilă lângă altarul unei catedrale din centrul Iaşului: 30 de schelete aşezate în poziţii anormale
0
Vestigii importante au fost scoase la lumină în timpul lucrărilor de restaurare şi consolidare de la catedrala romano-catolică de pe Bulevardul Ştefan cel Mare. În opinia arheologilor, în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al oraşului Iaşi. Totodată, în interiorul catedralei, săpăturile din ianuarie 2017 au scos la iveală absida unei biserici de la 1789.
În urma unor săpături realizate în ultimele luni de echipele coordonate de arheologii medievişti Stela Cheptea şi Bobi Apăvăloaei de la Academia Română - filiala Iaşi, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, au fost făcute mai multe descoperiri în clădirea catedralei romano-catolice, în timpul lucrărilor de consolidare. „În sacristia bisericii s-au descoperit peste 30 de schelete de persoane înmormântate la diferite adâncimi, între 2,50 şi 4,25 metri (unele dintre ele erau în alte poziţii decât cea normală), câteva monede, fragmente ceramice şi de teracotă care urmează să fie datate“, a anunţat pr. Cornel Cadar, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Romano-Catolice.
Acesta a mai precizat că s-au mai găsit, la adâncimea de 2 metri, un fragment dintr-o fundaţie de piatră şi o aglomerare de pietre aşezate într-un fel aparte, una dintre laturi fiind uşor arcuită, posibil absida unei biserici. Pământul galben şi începutul fundaţiei se află la 4,25 metri, în timp ce la 3,10 m adâncime este o placă de mortar, care se întinde pe toată suprafaţa sacristiei, care ar putea fi pavimentul unei construcţii vechi.
Aceste descoperiri vin să aducă noi informaţii după ce tot arheologul Stela Cheptea a găsit în curtea catedralei, în anii '90, morminte de sfârşit de secol XIV. Se presupune că sub catedrală ar fi ruinele unei biserici cel puţin la fel de vechi. În opinia arheologilor, în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al oraşului Iaşi.
Potrivit arheologilor, de-a lungul istoriei pe locul catedralei actuale din Iaşi sau în apropiere au fost construite mai multe biserici din lemn sau din piatră. Arheologul Stela Cheptea vorbeşte despre şase biserici.
„În interiorul catedralei, săpăturile din ianuarie 2017 au scos la iveală absida bisericii din 1789, care se află la treptele actualei biserici. Zidul absidei are o grosime de 1,11 m şi o deschidere de aproximativ 5,30 m. Pe centrul bisericii, începând din locul unde era altarul vechi, s-a găsit o criptă zidită din cărămidă, cu boltă, goală în interior, având înălţimea de 2 m. Lungimea este de 3,30 m, iar lăţimea de 1,64. Partea din faţă se afla chiar sub altarul vechi“, au transmis reprezentanţii episcopiei.
Aceştia au mai spus că descoperirea criptei a născut întrebări care încă aşteaptă răspuns. Una dintre ipoteze este că în cripta ar fi mormântul pr. Francisc Anton Tasso.
În urma săpăturilor s-a descoperit la capătul criptei dinspre ieşirea din biserică un schelet de om. Săpăturile sunt în curs, iar arheologii ar mai putea aduce la lumină şi alte morminte ale unor preoţi cunoscuţi. În 1907, pr Iuliu Weber nota: „Mormintele despre care ştiu că sunt în biserică sunt bine închise. Dacă sunt morminte sub altare, nu pot să ştiu“.
Oficialii Diecezei Romano-Catolice susţin că săpăturile din catedrală vor continua.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
