Cum vrea Iaşiul să devină primul municipiu din ţară cu „zero deşeuri“: de la tarif diferenţiat pentru gunoi până la ateliere de reparaţii

Iaşiul anunţă că se alătura reţelei internaţionale „Oraşe Zero Deşeuri“ -„Zero Waste Municipalities“- şi devine astfel primul municipiu din România, cu o populaţie de peste 350.000 de locuitori, care se angajează să implementeze soluţiile „zero deşeuri“.

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, a semnat o scrisoare de angajament pentru implementarea strategiei „zero deşeuri“, iar primul pas a reprezentat formarea unui grup de lucru. Din acesta fac parte reprezentanţi ai Salubris SA Iaşi, Asociaţiei RoRec, Primăriei Municipiului Iaşi, Poliţiei Locale, Alianţa Economie Circulară pentru Iaşi, SC Veolia Energie Iaşi SA, EcoRomania, APM Iaşi, GNM Iaşi, Ecotic, Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubritate Iaşi (ADIS). 

Printre soluţiile cheie analizate şi asumate se numără „introducerea progresivă a colectării separate pe tip de deşeu, programate pe zile diferite, cu susţinerea şi implicarea operatorului de salubritate Salubris SA“ şi „aplicarea progresivă a tarifului diferenţiat în funcţie de tipul de deşeu colectat, volumul containerului, greutatea şi/sau frecvenţa de colectare (instrumentul economic „plăteşti pentru cât arunci“)“. Potrivit municipalităţii, această măsură va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea separată şi va penaliza producerea deşeurilor mixte/reziduale.

O altă soluţie propusă în grupul de lucru vizează extinderea Centrului Municipal de Colectare prin includerea unui atelier de reparaţii pentru mobilier, textile, electronice care pot fi recondiţionate şi reintroduse în sistemul economic, dar şi recuperarea şi refolosirea de materiale de construcţii, iniţiativa de pionierat în România cu impact semnificativ în prevenţia şi reducerea generării de deşeuri, soluţii care reprezintă piloni de bază ai economiei circulare.

Deşi ratele de reciclare sunt încă relativ modeste, municipiul Iaşi a beneficiat, în ultimii ani, de o serie de iniţiative, care au devenit modele de bune practici. Printre acestea se numără instalarea de cişmele în cadrul proiectului „Apa fără Plastic“, colectarea şi refolosirea deşeurilor textile în cadrul proiectului REDU iniţiat de Asociaţia „Mai Bine“ sau repararea şi recomercializarea textilelor şi mobilierului prin proiecte ale Asociaţiei Un Coup de Main d'Emmaus. 

  „Aşteptăm cu interes să vedem următorii paşi în această direcţie, care să ilustreze un nivel de implicare ridicat şi concret din partea instituţiilor şi a altor actori din domeniu, cu privire la prevenirea, respectiv ameliorarea generării de deşeuri“, au transmis reprezentanţii Asociaţiei „Mai Bine“. 

În cadrul reţelei „Oraşe Zero Deşeuri“, primăriile beneficiază de expertiză oferită de specialişti cu renume mondial în implementarea metodologiei „zero deşeuri“- model de ecoinovare recunoscut de către Comisia Europeană şi posibilitatea înfrăţirii cu alte oraşe care adoptă aceste principii.

Citeşte şi:

O maşină creată de studenţi ar putea revoluţiona industria auto