VIDEO Traficanţii de comori s-au întors în cetăţile dacilor. Ultimul atac din lungul şir al actelor de braconaj arheologic

Aproape 40 de gropi, săpate cel mai probabil de căutătorii de comori, au fost descoperite în această dimineaţă în incinta cetăţii antice de la Costeşti, monument UNESCO. În ultimele luni, zona protejată a cetăţilor dacice a revenit în atenţia braconierilor, în ciuda faptului că până în prezent peste 30 de persoane au fost judecate şi condamnate pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu, sustrase din situri.

Poliţiştii care au efectuat cercetările la faţa locului, după ce a fost reclamată descoperirea celor aproape 40 de gropi, săpate în incinta cetăţii dacice de la Costeşti, nu exclud varianta ca traficanţii de comori antice să fie autorii faptelor. Este posibil ca aceştia să fi cercetat situl cu detectoarele de metale, iar în locurile unde au înregistrat bruiajele să fi săpat.

Totuşi, având în vedere adâncimea mică a gropilor, cel mai probabil nu au descoperit decât obiecte metalice de mici dimensiuni, aruncate probabil în anii trecuţi de turişti, cum sunt dopurile unor sticle. Poliţiştii nu au dat o explicaţie oficială cu privire la provenienţa gropilor: unele au fost săpate chiar în zidul unuia dintre turnurile cetăţii antice.

“În cauză a fost întocmit un dosar penal pentru efectuarea de lucrări neautorizate în zona siturilor protejate, iar poliţiştii fac cercetări pentru a identifica autorii faptelor”, a declarat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara.

Cetatea Costeşti, veche de 2.100 de ani, a fost fort militar, dar şi reşedinţă de vară pentru căpeteniile dacilor. Se găseşte lângă satul Costeşti, comuna Orăştioara de Sus din judeţul Hunedoara. Numele din vechime nu este cunoscut. Era o cetate puternică, la baza căreia exista o mare aşezare civilă, iar unul dintre rolurile ei era acela de a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia. Cetatea a fost distrusă în 106 de romani şi nu a mai fost niciodată reclădită. De pe culmea dealului pe care a fost ridicată cetatea se devăluie priveliştea munţilor ce delimitează văile Grădiştii, Streiului şi Mureşului şi a pădurilor şi dealurilor din împrejurimi, o zonă salbatică, rămasă neschimbată de-a lungul timpului. Cetatea Costeşti se află la circa 15 kilometri de Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă aşezare dacică de pe teritoriul României.

Costeşti nu este păzită, aşa cum se întâmplă în cazul Sarmizegetusei Regia, aflându-se în proceduri pentru a fi preluată în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara.

Cetatea dacică de la Costeşti, vandalizată

Acte de braconaj repetate
Recent, Feţele Albe, o altă aşezare dacică din Munţii Orăştiei, a fost vizată de braconieri. În noaptea de Sânziene, când localnicii susţin că “flăcările bat pe comori”, au fost surprinşi doi braconieri care cercetau zona cu un detector de metale. În ultimii ani, în urma actelor de braconaj arheologic, din zona protejată a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost furate zeci de kilograme de aur, în monezi şi bijuterii, dar şi un număr impresionant de obiecte antice de patrimoniu. O mare parte din aceste piese nu a mai putut fi recuperată de autorităţile române, după ce traficanţii de comori i-au pierdut urma pe piaţa neagră a antichităţilor, în Occident.

Groapa din turnul cetăţii dacice Costeşti

s

Zeci de vânători de comori anchetaţi
În perioada 1998 – 2014, informează PCA Alba, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO. Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi. Procurorii PCA Alba susţin că sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure sustrase din siturile fostelor cetăţi dacice: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.

Vă recomandăm şi:

Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni

O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.

Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia

Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia.

Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia

Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.