VIDEO Alarmă pe râul Cerna, simbol al oraşului. Apele sale au ajuns groapa de gunoi a localnicilor
0Pe distanţa în care traversează Hunedoara, râul Cerna a rămas o adevărată groapă de gunoi a localnicilor, deşi în ultimii ani deversările toxice şi deşeurile provenite din zona industrială a municipiului s-au diminuat.
Cerna, râul simbol al Hunedoarei, a rămas una dintre cele mai murdare ape din judeţ, pe cei aproape zece kilometri în care traversează municipiul. Localnicii se plâng de cantitatea mare de gunoaie deversată în albia Cernei, însă de cele mai multe ori tot ei sunt vinovaţi pentru poluarea râului.
În luna iulie, la cea mai recentă acţiune de ecologizare efectuată de angajaţii primăriei, au fost adunaţi aproape 20 de saci de deşeuri menajere din râu, în zona fostei uzine de preparare de la intrarea în Hunedoara. Un camion a fost încărcat cu deşeurile strânse din „covorul” format în dreptul unui trunchi de copac prăbuşit în apă.
Râul batjocorit de localnici
În Centrul Vechi, malurile râului sunt ecologizate mai des, astfel că apa rămâne curată, dar în aval, pe porţiunea în care Cerna desparte cartierele Hunedoarei de zona industrială a municipiului, se transformă într-o întinsă haldă de gunoi. Canalul Cernei a devenit locul unde mulţi hunedoreni scapă de deşeurile menajere.



Pe malul apei, pot fi văzute mormane de cabluri lăsate, unele de mai mulţi ani, de hoţii de fier vechi şi cupru din fostul combinat, bucăţi din piese industriale distruse de hoţi, moloz, cauciucuri. Potecile sunt acoperite de bălării, iar în unele locuri Cerna emană mirosuri grele, de la scurgerile dejecţiilor din gospodării. La ieşirea din Hunedoara, malurile ei sunt ocupate de barăcile unor localnici, care în acelaşi timp folosesc râul ca groapă de gunoi. Apele rămân poluate în zona combinatului siderurgic şi abia după ce părăsesc oraşul se limpezesc.
Păstrăvii din Cerna
Cerna a păstrat şi locuri în care poluarea şi mizeria sunt mai puţin resimţite. Deşi pescuitul este interzis, unii localnici susţin că au prins păstrăvi de mărimi considerabile în râul Hunedoarei.
Cerna izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă, alimentează Lacul Cinciş din vecinătatea Hunedoarei, traversează municipiul şi se varsă în râul Mureş, la marginea Devei. Cerna este unul dintre cele mai importante râuri ale judeţului Hunedoara, având o lungime de peste 70 de kilometri, pe cea mai mare parte a ei traversând zona de munte a Ţinutului Pădurenilor. Are afluenţi pârâurile Cernişoriţa, Negoiul, Valea Bălţii şi Vălăriţa, înainte de a forma lacul de acumulare, apoi Valea Govâjdiei şi râul Zlaşti, între Cinciş şi Hunedoara, iar în aval de municipiu Petacul, Valea Cristurului şi Valea Ursului.


Vă recomandă să citiţi şi:
Un camion de peturi şi gunoaie menajere a fost strâns din râul Cerna, la intrarea în municipiul Hunedoara. Deşeurile au fost aruncate în apă de localnici şi de cei care petrec la iarbă verde în locurile de pe malul Cernei.
Mai multe sate părăsite complet sunt ascunse de pădure, pe crestele Munţilor Poiana Ruscă. În Mosoru, până în urmă cu câţiva ani, doar un localnic mai ţinea în viaţă aşezarea, însă în prezent pâlcul de case a ajuns pustiu.
În ultimele două decenii, numărul şcolilor din satele Hunedoarei s-a redus de la 462 la doar 52, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Multe dintre clădirile fostelor unităţi şcolare au rămas în conservare, în aşteptarea unor vremuri mai bune. Altele au ajuns grajduri şi ruine.
O serie de fotografii realizate la începutul anilor anilor 1930 în satele din Ţinutul Pădurenilor arată cum întâmpinau localnicii iernile grele. Imaginile au fost păstrate în arhivele Muzeului Etnografic al Transilvaniei.












