Reţeta de făcut bani a mafiei în halate albe, îmbogăţită din afacerile ilegale pe seama bolnavilor de cancer

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Doi medici oncologi şi o farmacistă sunt acuzaţi că au coordonat reţeaua infracţuinală.
Doi medici oncologi şi o farmacistă sunt acuzaţi că au coordonat reţeaua infracţuinală.

Doi oncologi, şapte farmacişti şi oameni de afaceri din judeţ, dar şi din Timiş au fost arestaţi preventiv duminică, iar un alt om de afaceri a primit mandat, în lipsă. Ei sunt acuzaţi de trafic cu sute de reţete medicale, din care ar fi obţinut peste trei milioane de lei de la stat.

În dosarul „Mafia în halate albe“, magistraţii Tribunalului Hunedoara au dispus, duminică, arestarea pentru 29 de zile a nouă persoane, printre care se numără şi dirigintele de farmacie Tatiana Făgădar Vasilescu, şefa Partidului Conservator – filiala locală, şi soţul acesteia, Iulian Făgădar. Pe lista celor trimişi după gratii se mai numără medicii oncologi Elisaveta Mezo şi Maura Alina Popa, din cadrul Spitalului Judeţean Hunedoara, care prescriau reţete false pe numele unor bolnavi de cancer. Călin Popa, soţul medicului Alina Popa şi fost lucrător al SRI, a primit şi el 29 de zile de arest preventiv, fiind acuzat de complicitate la înşelăciune. Totodată, judecătorii au emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Mihai Drăgoesc, fost consilier local din Hunedoara.

Ancheta a scos la iveală faptul că, în ultimii trei ani, medicii şi farmaciştii au dezvoltat o reţea bine structurată, prin care au reuşit să se îmbogăţească rapid, din decontarea la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Hunedoara a sute de reţete false. Oamenii legii s-au sesizat după un control al Gărzii Financiare făcut la mai multe farmacii.

„Rulajul banilor realizaţi prin firmele controlate de către membrii grupării depăşeşte 11 milioane de lei, din care prejudiciul adus statului, stabilit până în prezent, este de 3 milioane de lei“, a precizat comisarul-şef Traian Berbeceanu, şeful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba, instituţie care coordonează ancheta, împreună cu Parchetul.

Unul dintre modurile prin care reţeaua reuşea să obţină ilegal bani a fost decontarea unor reţete compensate false pentru medicamentele destinate bolnavilor de cancer. Anchetatorii susţin că aproximativ 1,5 milioane de lei din prejudiciul total au fost obţinuţi de la CJAS Hunedoara, prin reţete prescrise ilegal.

Afacerea pusă la punct de doi medici oncologi de la Spitalul Judeţean Hunedoara şi mai mulţi farmacişti  a început în 2010. Atunci, cele două doctoriţe, Elisaveta Mezo, şefa Secţiei de Oncologie, şi Alina Popa, au început să facă bani completând în fals reţete pe numele unor pacienţi aflaţi în evidenţa lor. Practic, în paralel cu reţetele oferite bolnavilor de cancer, Mezo şi Popa completau lunar documente similare, folosindu-se de datele personale ale suferinzilor.

Reţetele nu mai ajungeau, însă, la bolnavi, ci direct la farmaciştii din „reţea“, urmând a fi decontate de CJAS. Profitul era, apoi, împărţit de către farmacişti cu cele două doctoriţe. În doi ani, numărul reţetelor false a ajuns la câteva sute. „Este vorba despre reţete cu medicamente pentru afecţiuni oncologice, a căror valoare pornea de la câteva sute de lei şi ajungea până la 9.000 de lei fiecare“, a mai declarat comisarul-şef Traian Berbeceanu. Reprezentanţii CJAS Hunedoara susţin că nu aveau cum să observe ilegalităţile. „Noi puteam depista, prin intermediul sistemului informatic, dacă reţetele sunt false ori dacă au fost eliberate ilegal, pentru persoane decedate, de exemplu. Dar, nu a fost vorba despre asta, în cazurile de faţă. Într-o lună, erau prescrise şi trei reţete pentru un singur bolnav de cancer, deşi el avea nevoie doar de una. Sumele decontate pentru celelalte două ajungeau la emitenţi, iar bolnavii, probabil, nici nu ştiau despre alte reţete existente pe numele lor“, a explicat Ovidiu Bîndea, directorul economic al CJAS Hunedoara, instituţie care s-a constituit parte civilă în dosar, pentru recuperarea daunelor.

Jonglerii în contabilitate

Potrivit procurorilor, banii încasaţi de farmacii de la CJAS erau spălaţi prin diverse inginerii financiare. Pentru că medicamentele decontate nu se vindeau decât fictiv, sumele erau înregistrate în contabilitatea farmaciilor ca împrumuturi de la patroni. Totodată, veniturile ilegale erau disimulate în tranzacţii şi facturi false cu alte firme înfiinţate special, ca paravan.

„Membrii grupului infracţional organizat au modificat, în repetate rânduri, evidenţele contabile. Au întocmit acte fictive, din care rezultă, în mod fals, distrugerea unor cantităţi de medicamente negăsite pe stoc în timpul controalelor“, se arată în rechizitoriul procurorilor. Farmaciştii, oamenii de afaceri şi cei doi medici arestaţi duminică au respins cea mai mare parte a acuzaţiilor şi au declarat recurs împotriva deciziei de arestare preventivă. 

Veniturile ilegale erau disimulate în tranzacţii şi facturi false

Dosarul analizelor fictive

Un alt caz asemănător a avut loc recent. Mai multe cabinete medicale şi două laboratoare de analize din Bucureşti au fost percheziţionate la finalul lunii martie, într-un caz de decontare de analize fictive, cu un prejudiciu care se ridică la 500.000 de euro. În dosar sunt urmărite penal 42 de persoane pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare şi, respectiv, dare de mită. Şase persoane au fost arestate preventiv pentru 29 de zile.

grafic

Membrii grupării trăiau pe picior mare

Pe lista persoanelor cercetate în dosarul „Mafia halatelor albe“ a mai fost inclus şi numele unei grefiere de la Tribunalul Hunedoara şi al soţului ei. Cei doi, cercetaţi în libertate, sunt acuzaţi că i-ar fi informat pe inculpaţi că instanţa a decis interceptarea convorbirilor telefonice ale acestora. Cel mai important nume din dosar este al Tatianei Făgădar, preşedintele organizaţiei municipale a PC Hunedoara şi şefa unui lanţ de farmacii din judeţ. Tatiana Făgădar a fost arestată preventiv, împreună cu soţul ei, Iulian Făgădar, însă a negat acuzaţiile.

Totodată, procurorii au dispus confiscarea maşinii de lux a acesteia, un Porsche Cayenne, evaluat la peste 100.000 de euro. În declaraţia de avere postată pe site-ul Primăriei Hunedoara, Tatiana Făgădar apare ca neavând nicio proprietate imobiliară, ci doar un împrumut neachitat, de aproximativ 150.000 de franci elveţieni. Arestat în lipsă în acest dosar, Mihai Drăgoesc,  fost consilier local din Hunedoara, nu a trecut nicio proprietate în declaraţia de avere din 2011.

Totuşi, omul de afaceri putea fi văzut plimbându-se pe străzile din oraş la volanul unui BMW de lux, în valoare de peste 70.000 de euro. Drăgoesc e acuzat că a înfiinţat trei firme-fantomă, pe care le folosea pentru a emite facturi false şi că era cel care intermedia legăturile între medici şi farmacişti. ;

Reţeta care elimină fraudele

 De la 1 ianuarie 2013, toate reţetele medicale se eliberează exclusiv în format electronic, astfel încât să poată exista un control mai riguros al acestor prescrieri. Cardul naţional de sănătate, implementat deocamdată printr-un proiect pilot, doar la Arad, şi Dosarul Electronic de Sănătate, care va fi implementat la începutul anului 2014, „vor contribui, alături de reţeta electronică, la prevenirea fraudelor din sistemul sanitar“, explică Doru Bădescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite