Lesbienele din Evul Mediu: practicile erotice interzise bărbaţilor şi orgiile contesei devoratoare de fecioare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ilustraaţie din secolul al XIV-lea.
Ilustraaţie din secolul al XIV-lea.

Relaţiile sexuale între femei au fost pedepsite crunt în secolele trecute, potrivit mărturiilor istorice, însă unele ritualuri cu caracter magic, care implicau practici erotice erau permise conform unor tradiţii arhaice. O contesă din familia ungară Bathory era aplecată spre lesbianism, potrivit miturilor care au circulat pe seama ei.

Puţine documente din secolele trecute oferă informaţii despre femeile care aveau relaţii sexuale cu alte femei. Unele reglementări vechi, menţionate de istorici, indicau pedepse pentru lesbianism. Un astfeld e document datează din vremea voievodului moldovean Vasile Lupu. Pravila din secolul al XVII-lea anunţa pedepse aspre, care ajungeau la condamnarea la moarte a femeilor.

„Oricare muiare va meşterşugui de va mearge la altă muiare ca un bărbat cu cânii ca acelea cum am descris şi mai sus, şi frecându-să eale acolo, de va arunca sămânţă una la alaltă, ce să dzice de vor face acel lucru desăvârşit să să stâmpere de poftă, atunce pre amândoo să le omoară; iară de nu vor face lucrul deplin, să vor certa mai iuşor după voia giudeţului”, se arată în Cartea de Învăţătură a divanului lui Vasile Lupu.

Ritualuri erotice între femei
Tradiţiile din trecutul românilor erau însă mai puţin aspre cu femeile care mimau relaţiile sexuale, cu alte femei. La culesul mătrăgunei, folosită din timpuri arhaice în vrăji şi descântece de dragoste, ritualul includea ca fetele să danseze goale în locul în care se găsea planta, îmbrăţişându-se şi sărutându-se. „Fetele sau femeile tinere merg câte două, la miezul nopţii, goale şi despletite, îmbrăţişate şi sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. O dată ajunse, ele se culcă una peste alta şi, cu mâna, smulg o frunză. Se întorc apoi, tot dansând şi sărutându-se, şi lasă să se usuce frunza de mătrăgună, până când o pot face praf. Se duc apoi la moară, fură cu mâna întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită întoarsă. Cu această făină, frunză de mătrăgună şi miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie în ţuică, fie în ceai, fie în cafea, fie într-o plăcintă pe care o oferă flăcăului pentru a-I trezi dragostea”, scria Mircea Eliade, în volumul „De la Zamolxis la Genghis-han”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1980). „Femeile lumeţe ca să trezească dragostea bărbaţilor, se dezbracă de toate veştmintele când dezrădăcinează mătrăguna”, adăuga Mircea Eliade.

Orgiile Elisabetei Bathory
Cel mai cunoscut personaj feminin, despre care au existat relatări legate de lesbianism a fost contesa Elisabeta Bathory, înrudită cu principii din familile Bathory şi Bethleen, din Transilvania secolului al XVI-lea. Potrivit unor mărturii istorice, în adolescenţă, prinţesa Elisabeta lua parte la orgiile organizate de mătuşa sa Carla Bathory, despre care unii autori afirmau că era lesbiană. Contesa a fost acuzată de uciderea a peste 650 de femei, majoritatea fecioare, invitate în castelul său. „Anumite plângeri grave au ajuns la urechile noastre despre nobila Dominţa Elisabeta Báthory, deoarece călăuzită de nu se ştie ce fel de duh, lăsând la o parte frica de Dumnezeu şi de semeni, a omorât şi a ordonat uciderea, într-un mod nemilos şi în diferite feluri, mai multor fete şi tinere şi alte persoane feminine care trăiau la curtea ei”, relata preotul Johannes Ponikenus, care a depus mărturie împotriva ei. Alte legend care circulau pe seama Elisabetei Bathory vorbeau despre orgiile organizate în castel, care se încheiau tragic. Contesa ucidea fecioare şi le folosea sângele pentru a se îmbăia cu el, în speranţa că astfel va rămâne veşnic tânără şi frumoasă.  A murit înzidită în Castelul Cachtice în 21 august 1614, la vârsta de 64 de ani, fără a mai primi o sentinţă pentru crimele de care a fost acuzată.


Vă recomandăm şi:

Reţeta ideală pentru pofta de sex şi vigoarea bărbaţilor din Evul Mediu. Ce alimente banale formau atunci „viagra“

Un savant din secolul al nouălea, cunoscut prin lucrările sale în întreaga Europă medievală, a fost autorul unora dintre cele mai populare reţete menite să trateze problemele de natură sexuală din cuplu. Remediile lui Al-Jazzar preced inventarea viagrei moderne.

Reţete pentru refacerea virginităţii şi orgasme fără sfârşit. Secretele contesei care a revoluţionat viaţa sexuală în Evul Mediu

Femeile din Evul Mediu aflau cum pot redeveni fecioare, dacă foloseau poţiunile misterioase ale contesei Caterina Sforza. Celebra autoare a unei lucrări ştiinţifice didicată performanţelor sexuale şi modului de redobândire a virginităţii, a intrat în istorie datorită reţetelor sale controversate.

Credinţe despre viaţa sexuală în Evul Mediu: de ce femeia trebuia să sară de şapte ori în spate după fiecare act sexual

Credinţele care priveau viaţa sexuală a oamenilor din secolele trecute au fost cu totul neobişnuite. O dovedesc documentele vechi, care cuprindeau studii de anatomie şi recomandări despre relaţiile sexuale, folosirea unor afrodisiace şi despre metodele contraceptive ale strămoşilor noştri.

Obiceiurile românilor din secolul al XIX-lea: „Abstinenţa este atât de aspră încât nu poţi cumpăra cu aur nicio cană de lapte“

În urmă cu un secol şi jumătate, James Oscar Noyes, un medic american în armata sultanului, vizita teritoriile României şi descria în amănunt viaţa locuitorilor lor. Cel mai mult l-au şocat ritualurile religioase pe care românii le îndeplineau cu stricteţe şi modul de viaţă al preoţilor de la sate.

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.

Castelul Corvinilor ascunde un mare secret: o criptă veche de şase secole, construită pentru Ioan de Hunedoara

Un număr impresionant de legende circulă despre Castelul Corvinilor din Hunedoara, însă multe dintre ele sunt ştiute de foarte puţini dintre vizitatorii monumentului. Una dintre ele, documentată de arheologi, este cea a criptei în care, cel mai probabil, urma să fie înmormântat Ioan de Hunedoara. Încăperea se află sub capela castelui.

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite