Gestul de omenie al lui Petru Groza din Al Doilea Război Mondial. Cum i-a ajutat pe românii ce luptau contra sovieticilor
0O mărturie rară, păstrată în arhive, oferă detalii mai puţin ştiute despre Petru Groza, primul şef de Guvern instaurat de comunişti din România. La începutul anilor 1940, omul politic se număra printre marii moşieri din Transilvania, iar o parte dintre veniturile sale a donat-o pentru răniţii întorşi de pe front.
Arhivele judeţului Hunedoara păstrează numeroase documente despre viaţa omului politic Petru Groza, devenit primul şef de guvern pro-sovietic din istoria României. Unele datează din anii 1940, din vremea în care Petru Groza locuia în Deva, având o avere impresionantă.
La începutul celui De-al Doilea Război Mondial, când armatele română şi germană luptau pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei, moşierul a donat sume mari pentru ajutarea răniţilor aduşi de pe front, arată un astfel de document.
În 10 septembrie 1941, colonelul Constantin Călinescu, prefectul judeţului Hunedoara, a trimis un raport Cabinetului Ministrului Afacerilor Interne, pentru a explica zvonurile privind apropierea sa de Petru Groza, cel care înfiinţase formaţiunea politică de stânga Frontul Plugarilor.
„Domnule ministru, la ordinul domniei voastre, no 8609/1941, am onoare a raporta: În ziua de 1 septembrie a sosit în Garnizoana Deva un transport de 400 de răniţi. Domnul dr. Petru Groza, fost ministru, chiar în aceeaşi zi s-a prezentat la Comitetul Crucii Roşii unde mă găseam şi eu, donând pentru răniţi suma de 150.000 de lei. Faţă de acest gest al domnului Petru Groza, subsemnatul s-a simţit obligat a-i aduce mulţumiri în calitate de Preşedinte al Eforiei Sanitare a Judeţului. După aceasta, însoţit de doamna dr. Magda Moşoigo, preşedinta Crucii Roşii şi de domnul Petru Groza, m-am înapoat pe jos acasă, pe o ploaie torenţială, adăpostindu-mă sub umbrela domnului Groza. De aici probabil s-a tras concluzia că subsemnatul am schimbat brusc ideologia legionară de care am fost acuzat acum câteva luni în urmă cu alte credinţe politice de care este acuzat domnul Petru Groza”, arăta documentul păstrat la Arhivele judeţului Hunedoara, semnat de prefectul Hunedoarei, colonelul Constantin Dumitrescu.
Casa i-a fost prădată
Un alt episod inedit din vremea celui De-al Doilea Război Mondial, care l-a avut ca protagonist pe moşierul din Deva s-a petrecut după 23 august 1944, când România a devenit aliata Uniunii Sovietice. Petru Groza a fost jefuit de trupele sovietice, potrivit informării Legiunii de Jandarmi Hunedoara, din 14 septembrie 1944. „Urmare a raportului nostru secret din 13 septembrie 1944, referitor la abuzurile săvârşite de trupele sovietice de pe teritoriul judeţului Hunedoara, am onoarea a raporta că din 13 septembrie 1944 şi până în prezent, trupele sovietice au mai comis următoarele abuzuri: de la Petru Groza, fost ministru, au luat un cal şi mai multe obiecte de lingerie”, arată documentul păstrat la Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Hunedoara.
Soarta lu Petru Groza s-a schimbat câteva luni mai târziu, în 6 martie 1945, când a devenit şeful Consiliului de Miniştri al primului Guvern comunist al României.
Cine a fost Petru Groza
Petru Groza a fost unul dintre cei mai puternici demnitari români din secolul XX. A fost moşier, om de afaceri prosper, avocat şi om politic. Deşi nu a fost membru al Partidului Comunist Român, Groza a deţinut cea mai importantă funcţie în primul guvern comunist al României, instaurat în 1945, cea de preşedinte al Consiliului de Miniştri. Petru Groza s-a născut la Băcia, judeţul Hunedoara, la 7 decembrie 1884. Cariera politică a început-o în Partidul Naţional Român, iar pe 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. La alegerile parlamentare din noiembrie 1919, primele pe baza votului universal, Petru Groza a fost ales deputat pe listele PNR. În 8 ianuarie 1933 a fondat Frontul Plugarilor, iar în 6 martie 1945 a devenit prim-ministru, în primul guvern pro-sovietic al României, funcţie pe care a ocupat-o până în 2 iunie 1952. A murit în 7 ianuarie 1958, la vârsta de 73 de ani.
Vă recomandăm şi:
Două fotografii vechi de peste şapte decenii, păstrate la Arhive, oferă detalii mai puţin cunoscute despre dezastrele celui De-al Doilea Război Mondial. Imaginile arată urmările unui raid aerian din toamna anului 1944, soldat cu nouă morţi şi patru răniţi.
O scrisoare rară, expediată de o tânără îndrăgostită de un fost prizonier sovietic, Vladimir, fugar spre frontul de vest al ţării în toamna anului 1944, a fost descoperită în arhivele Hunedoarei. Scrisoarea unică oferă detalii mai puţin ştiute despre anii tulburi ai războiului mondial şi despre dramele sale.
Detalii mai puţin ştiute despre ororile comise de ostaşii sovietici care au tranzitat Hunedoara în toamna anului 1944 au fost păstrate la arhive. Cel mai cumplit caz a fost masacrul din Sulighete, petrecut după ce un soldat care pornise la jefuit prin sat a fost lovit şi dezarmat de un localnic, căruia îi împuşcase porcul.
O crimă înfiorătoare comisă asupra unei femei, de doi ostaşi sovietici, a fost pedepsită într-un mod neobişnuit pentru toamna anului 1944, când Armata Roşie se afla în trecere prin judeţul Hunedoara. Arhivele naţionale păstrează detalii despre deznodământul celor doi tanchişti care au ucis o localnică pentru că a refuzat să fie siluită, diferit de al multor altor soldaţi anchetaţi pentru crimele săvârşite.
Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare
Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.
Se încarcă comentariile...
