FOTO Muzeele Hunedoarei au păstrat peste 20 de kilograme de aur. Unde se află cele mai frumoase exponate

Cele mai valoroase expoziţii din judeţul Hunedoara sunt prezentate în această perioadă la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi la Muzeul Aurului din Brad.

„Camera comorilor” din Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva adăposteşte peste două kilograme de aur şi peste trei kilograme de argint, în bijuterii, obiecte de artizanat şi monede vechi din perioada antică până la începutul secolului XX. Printre cele mai frumoase piese ale expoziţei se află plăcuţele din foiţe de aur descoperite la Germisara (Geoagiu), în anii 1980 şi 1990.

Ofrandele zeilor
Potrivit muzeografilor, foiţele din aur erau folosite ca ofrande aduse zeităţilor, în perioada antică. Pe unele dintre plăcuţe, imprimate cu decoraţiuni, posesorii lor îşi inscripţionau numele, apoi le depuneau în temple sau le aruncau în apele termale. Şapte astfel de foiţe, din aur de 22 de Karate, pot fi văzute la muzeul devean. Staterii din aur de tip koson fac şi ei parte dintre piesele de rezistenţă ale muzeului devean. Monedele antice provin din tezaurul recuperat de autorităţile române, după ce a fost sustras din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi traficat pe piaţa neagră a antichităţilor, de membrii unor grupări de braconieri. Expoziţia numără 385 de piese şi este deschisă publicului de marţi până duminică, între orele 9:00 şi 17:00, preţul unui bilet fiind de 10 lei pentru adulţi şi doi lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.

Aur în forma primară
Peste 18 kilograme cântăresc exponatele din aur prezentate vizitatorilor Muzeului Aurului din Brad. Pe lângă aurul brut, la muzeul din Brad sunt prezentate şi minerale şi roci rare, numărul pieselor expuse fiind de peste 1.300. Unele dintre piesele aflate în colecţia muzeului din Brad, cum sunt „şopârlele din aur”, au o valoare estimată la peste un milion de dolari, spun reprezentanţii instituţiei. Alte minereuri din aur impresionează prin forma lor, primară, înainte de a fi prelucrate. Poartă denumiri ca „pana lui Eminescu”, „harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, datorită asemănării lor cu obiectele la care fac referire.

Muzeul Aurului din Brad este deschis zilnic, iar taxa de vizitare este de 15 lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii.

Vă recomandăm şi:

FOTO Muntele de aur al Hunedoarei: povestea vechiului orăşel minier Săcărâmb, Eldorado din secolele trecute         Un ţinut fascinant se dezvăluie turiştilor într-o zonă izolată de munţi şi de păduri, nu departe de municipiul Deva, la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri. Despre Săcărâmb, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului. Aici s-au stabilit pentru a munci în minele înfiinţate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate părţile continentului.

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului           Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.

FOTO Propunere inedită: lasă oraşul şi vino să trăieşti în satele moţilor, din ţinutul vechilor mine de aur           Zeci de case din satele hunedorene ale Ţării Moţilor au fost părăsite odată cu terenurile lor, după ce minele de aur s-au închis. O primărie a lansat o campanie inedită, menită să îi convingă pe oameni să se întoarcă în zona depopulată de munte.

Legendele hoţilor de aur din vechile mine ale Apusenilor. Cum l-a marcat „febra aurului” pe ultimul miner din Stănija           Ioan Catalina este unul dintre personajele cele mai pitoreşti ale satului hunedorean Stănija, unde în trecut funcţionau mai multe exploatări aurifere. A fost miner timp de peste 30 de ani, iar apoi, până de curând, a fost singurul căutător autorizat de aur aluvionar. Bătrânul a renunţat la meseria sa, dar a păstrat amintiri savuroase despre vremurile în care „febra aurului” i-a marcat pe localnici.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice             Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute. 

Sentinţă în dosarul aurului dacic furat din Sarmizegetusa: Iulian Ceia a fost condamnat la şapte ani de închisoare        Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi soluţia în cel mai vechi dosar al căutătorilor de comori din Munţii Orăştiei. Instanţa din Alba Iulia a redus condamnările primite în 18 decembrie 2009 de membrii grupării acuzate de trafic de obiecte de patrimoniu. Sentinţa nu este definitivă.

Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă         Viitoarea exploatare auriferă de la Certej a împărţit locuitorii comunei hunedorene în două tabere. De o parte se află cei care îşi doresc deschiderea exploatării cât mai repede, pentru că înseamnă locuri de muncă şi venituri la bugetul unei localităţi sărăcite după închiderea vechilor mine. Rezistenţa se află în minoritate, dar nu tace când este vorba de efectele cianurilor.

Povestea kosonilor din aur, cele mai valoroase monede ale regilor daci           Singurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Galbenii dacilor au fost descoperiţi doar în Transilvania, iar istoria şi originea lor au stârnit controverse.

FOTO Cum arată aurul brut din Munţii Apuseni: singurul muzeu al aurului din Europa poate fi vizitat în Brad        Aproape 20 de kilograme de aur cântăreşte tezaurul de piese expus la Muzeul Aurului din Brad, unic în Europa. Turiştii care ajung în Brad pot vedea aici peste 1300 de exponate: aur în starea lui neprelucrată, aşa cum a fost scos din minele Apusenilor, dar şi minerale şi roci deosebite, din întreaga lume.