FOTO Magia Retezatului în primele zile de vară. Cum s-au animat priveliştile celor mai frumoase lacuri glaciare

FOTO Magia Retezatului în primele zile de vară. Cum s-au animat priveliştile celor mai frumoase lacuri glaciare

Parcul Naţional Retezat. FOTO: Emil Paco.

Sezonul expediţiilor în Retezat s-a deschis, iar muntele îi întâmpină pe călători într-o atmosferă de vis, cu privelişti animate de flori de cele mai frumoase culori. Fotografiile realizate de turişti arată cât de atractive sunt traseele lacurilor glaciare şi ale celor mai spectaculoase vârfuri ale Retezatului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, este în topul atracţiilor oferite turiştilor care se aventurează pe traseele Retezatului. Soarele verii a împodobit împrejurimile lacului aflat la peste 2.000 de metri altitudine într-o mulţime de culori. Florile violete, roşii, albastre şi galbene crescute printre stânci încântă privirea celor care ajung în vecinătatea Bucurei şi a celorlalte lacuri glaciare din căldările Retezatului. Fotografiile realizate de Emil Paco, un hunedorean pasionat de expediţii montane arată cât de spectaculoase sunt priveliştile „de vară” ale Masivului Retezat.

Atracţia principală

Cel mai scurt traseu montan spre Bucura poate fi străbătut în mai puţin de două ore. Turiştii pornesc pe el din Poiana Pelegii, pe o cărare cu mii de "trepte" de piatră, lăsate astfel de natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou montan acoperit de jnepeniş. Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi două coame abrupte se strecoară printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei şi coboară apoi spre lacul de la poalele celor mai înalte vârfuri din Retezat.

La Bucura găsesc loc de campat şi, la nevoie, ajutor de la salvamontiştii din refugiul construit pe marginea lacului. În ţinutul de aproape 40.000 de hectare al Parcului Naţional Retezat sunt însă peste 50 de lacuri glaciare, multe la fel de atractive ca Bucura, altele mai puţin accesibile vizitatorilor. Printre ele se numără Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor, la fel cum o fac şi vârfurile şi căldările sale.

Lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat

  • Lacul Ana (la 1990 de metri altitudine) este învecinat lacurilor Lia şi Viorica. Are o suprafaţă de peste trei hectare şi o adâncime maximă de 11,5 metri. Este alimentat din pârâul unei cascade şi este populat de păstrăvi. Apele lui se revarsă în Lacul Lia.
  • Lacul Bucura, (la 2040 metri altitudine) are aproape nouă hectare şi este cel mai întins lac din Masivul Retezat şi, totodată, cel mai întins lac glaciar din România. Adâncimea sa maximă este de 15,5 metri. Pe malul lacului se află un refugiu Salvamont şi se poate campa. De asemenea, este unul dintre cele mai vizitate lacuri din Retezat.
  • Lacul Florica  (la 2090 metri altitudine) este al treilea lac în traseul circuitul lacurilor înşirate. Are o suprafaţă de un hectar şi o adâncime maximă de şase metri. Se află în imediata apropiere a Lacului Viorica, de care este despărţit de o cascadă de aproximativ 20 de metri.
  • Lacul Galeş (la 1990 de metri altitudine) ere o suprafaţă de 4,5 hectare şi o adâncime de până la 10 metri. S-a format din torentul care coboară din cele trei lacuri cunoscute ca Zănoagele Galeşului, iar din el izvorăşte pârâul Izvoarele Galeşului, ce face legătura cu Tăul dintre Brazi.
  • Lacul Gura Apei este un baraj artificial construit între anii 1975 şi 1986 pe valea Râului Mare. Are o întindere de peste 400 de hectare şi se află în la intrarea în Parcul Naţional Retezat.
  • Lacul Lia (la 1910 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,35 de hectare, are o formă triunghiulară şi este alimentat dintr-un izvor care se revarsă din Lacul Ana. Este cel mai bogat lac în păstrăvi.
  • Lacul Peleaga (la 2122 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,8 hectare se află sub cele mai înalte vârfuri ale Retezatului, Peleaga şi Păpuşa. Lacul este locul de destinaţie pentru cele mai multe dintre traseele montane din Retezat.
  • Lacul Pietrele (1990 metri altitudine) are o adâncime mică, de un metru şi o suprafaţă de 0,4 hectare. Este un loc de popas preferat de turiştii care urcă de la cabana Pietrele spre vârfurile Bucura II, Stănişoara şi Custura Bucurii.
  • Lacul Stănişoara (la 2000 metri altitudine) se află în căldarea Retezatului, la poalele vârfului Retezat, înalt de 2485 de metri. Are o adâncime de un metru şi este învecinat altor două lacuri, Zănăguţele Stânişoarei I şi II.
  • Lacul Stevia (la 2070 metri altitudine) are o adâncime de 10 metri li o suprafaţă de 0,7 hectare. Este mai puţin accesibil, iar împrejurimile sale sunt în cea mai mare parte a anului acoperite cu zăpadă.
  • Lacul Viorica (la 2070 metri altitudine) are forma unui corn, iar în apropierea lui se găsesc lacurile Florica şi Ana, dar şi un ochi de apă, din a cărei suprafaţă trei sferturi este acoperită cu turbă.
  • Lacul Ciumfu Mare (la 2040 metri altitudine) este locul de revărsare al pârâului Custurii şi la rândul lui formează un pârâu şi o cădere de apă de câteva zeci de metri. Lacul este înconjurat de potecile ciobăneşti care ajung la Stâna de Râu.
  • Tăul Agăţat (la 2208 metri altitudine) este alimentat de izvoare subterane, iar de pe marginea lui turiştii au parte de o panoramă impresionantă a masivului Retezat.
  • Tăul dintre Brazi (la 1710 metri altitudine), aflat pe Valea Galeşului, este înconjurat de o pădure de molid care îi dă un aer misterios. Nu este un lac glaciar.
  • Lacul Păpuşii (la 2150 de metri altitudine) se află la poalele vârfurilor Păpuşa şi Ţapu. Are o adâncime de patru metri, iar accesul până la el este dificil.
  • Tăul Porţii (la 2260 metri altitudine) este lacul aflat la cea mai mare altitudine din Retezat, iar zăpezile îl înconjoară în cea mai mare perioadă a anului.
  • Tăul Ţapului (la 2130 metri altitudine) este unul dintre lacurile greu accesibile din Parcul Naţional Retezat. Se află sub Porţile Închise, între stânci.
  • Tăurile Custurii (la 2226 metri altitudine) sunt două lacuri învecinate, din Căldarea Vârfului Custura de 2475 metri, adânci de până la nouă metri. Pârâul lor firmează Cascada Ciumfu Mare.

Traseele Retezatului
Printre traseele montane recomandate celor care ajung în Retezat prin Poiana Pelegii sunt:
- Lacul Bucura – Vârful Peleaga (2-3 ore) – Curmătura Bucurii – Lacul Bucura (5-6 ore);
- Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Vârful Bucura Mare – Poarta Bucurii – Tăul Porţii – Lacul Bucura (6 ore);
- Lacul Bucura – Tăul Porţii – Tăul Agăţat – Lacul Viorica – Lacul Bucura (3-4 ore);
- Lacul Bucura – Tăul Agăţat – Şaua Judele – Vârful Slăvei – Şaua Slavei – Lacul Lia – Lacul Bucura (4-5 ore);
- Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Cabana Genţiana – Cabana Pietrele (3-4 ore);
- Gura Apei – Valea Lăpuşnicu Mare – Şaua Plaiu Mic – Cabana Buta (8-9 ore);
- Gura Apei – Vârful Zlata – Lacul Zănoaga (4-5 ore);
- Poiana Pelegii – Şaua Plaiul Mic – Piatra Iorgovanului (3 ore şi jumătate);
- Poiana Pelegii – Şaua Plaiului Mic – Vârful Custura (3-4 ore);
- Poiana Pelegii – Şaua Plaiul Mic – Cabana Buta – Câmpul lui Neag (6-7 ore),
- Poiana Pelegii – Lac Bucura (2 ore şi jumătate)


Turiştii sunt sfătuiţi să poarte echipament adecvat expediţiilor pe munte. Trebuie să se echipeze cu bocanci, rucsacuri, pelerine de ploaie sau impermeabile, polare, pantaloni lungi şi haine groase.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Minunea din Retezat. Cascada impresionantă care le deschide turiştilor drumul spre locurile de vis de pe munte

Cascada Lolaia se dezvăluie turiştilor la câţiva paşi de locul de unde cei mai mulţi dintre ei pornesc pe jos spre marile vârfuri şi lacuri glaciare ale Retezatului şi este una dintre marile atracţii turistice ale Parcului Naţional Retezat.

Cum vor arăta pădurile din Retezat peste 10 - 20 de ani, după vijeliile care le-au devastat. „Dezolant, la început...”

Vijeliile au doborât sute de copaci de pe valea Lăpuşnicu Mare din Parcul Naţional Retezat, iar reprezentanţii rezervaţiei susţin că refacerea pădurii va fi un proces de durată, arborii fiind atacaţi de ipide (insecte dăunătoare).

FOTO Splendoare în Retezatul Mic: poienile de pe munte s-au împodobit cu brânduşe răsărite după topirea zăpezii

Muntele Retezatului Mic oferă în aceste zile peisaje impresionante, după ce zeci de hectare de brânduşe îi acoperă poienile, străbătute de călătorii care urcă spre vârfurile de peste 2.000 de metri.

Tainele muntelui vrăjit al României. Topul minunilor naturale care au făcut din Masivul Retezat un paradis

Masivul Retezat păstrează peisajele ultimelor păduri virgine din Europa, impresionează prin mulţimea lacurilor glaciare, iar numeroase mărturii despre locurile sale i-au oferit o aură de munte vrăjit.

Munții Retezat. FOTO: Emil Paco

Imagini din aceeasi galerie
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  1
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  2
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  3
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  4
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  5
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  6
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  7
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  8
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  9
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  10
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  11
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  12
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  13
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  14
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  15
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  16
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  17
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  18
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  19
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  20
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  21
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  22
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  23
  • Munții Retezat. FOTO: Emil Paco.  24
Distribuie imaginea
citeste totul despre: