Avram Iancu va fi omagiat la 145 de ani de la moartea lui. Programul Serbărilor Naţionale – Ţebea 2017
0
Mii de oameni sunt aşteptaţi să participe duminică la Serbările Naţionale de la Ţebea, dedicate memoriei lui Avram Iancu, eroul ardelean de la moartea căruia se împlinesc 145 de ani.
Ţebea, locul în care se află mormântul lui Avram Iancu, va găzdui, duminică, „Serbările Naţionale – Ţebea 2017”, închinate memoriei lui Avram Iancu, de la moartea căruia se împlinesc 145 de ani. Evenimentul, la care sunt aşteptaţi să participe mii de oameni, va debuta de la ora 10:30, cu un ceremonial religios, la biserica din localitate, unde se află şi Complexul istoric şi mormântul lui Avram Iancu. Slujba va fi urmată de evocarea istorică a evenimentului, iar de la ora 11:10 va avea loc ceremonia depunerii de coroane şi sdefilarea Gărzii de Onoare. Manifestările vor continua cu un spectacol folcloric susţinut de formaţii şi interpreţi de muzică populară.
„Organizatorii au stabilit că accesul publicului în data de 10 septembrie pe platoul destinat ceremonialului se va realiza doar pe poarta nr. 2. Totodată, în acest spaţiu se interzice accesul cu drapele sau însemne ale partidelor politice. În timpul ceremonialului public, se recomandă un comportament decent şi evitarea zgomotelor puternice (imnuri, lozinci) care afectează caracterul comemorativ al manifestării”, a informat Prefectura Judeţului Hunedoara.
O serbare câmpenească şi unt târg vor fi organizate pe platoul de la Ţebea,, aflat ăn vecinătatea Complexului istoric.
Destinul tragic al lui Avram Iancu
Avram Iancu (1824-1872) a fost înfăţişat drept unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849, din Transilvania. Din toamna anului 1848 până în vara anului următor, Avram Iancu şi miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina au fost implicaţi în mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui. „Crăişorul munţilor” şi moţii săi i-au sprijinit pe habsburgi în disputele cu armata ungară, după ce ungurii au refuzat drepturile politice pentru români, în timp ce Casa imperială austriacă i-a recunoscut ca naţiune politică. Cele mai sângeroase conflicte s-au dat în mai 1949 la Abrud şi în împrejurimile oraşului din Munţii Apuseni.
La doar câţiva ani după încheierea Revoluţiei din 1848 – 1849, destinul său a luat o turnură tragică. Istoricii susţin că în ultimii ani din viaţă Iancu, bolnav, prefera să rătăcească prin satele muntenilor din Apuseni, nedespărţit de fluierul cu care doinea. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tusei chinuitoare. Acolo şi-a petrecut ultimele săptămâni din viaţă. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la vârsta de 48 de ani, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria Nicolae Iorga, după mai mulţi ani în care a avut de suferit de pe urma bolilor şi pe care i-ar fi trăit în sărăcie. Au fost găsite asupra lui o năframă, un fluier din lemn de cireş şi o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă şi mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului, susţin istoricii.
Cauza decesului lui Iancu a fost o hemoragie. Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele celui decedat „Avram Iancu, eroul românilor”, vârsta de 48 de ani şi faptul că moartea a fost „firească”. Avram Iancu a fost înmormântat la Ţebea, în cimitirul ortodox în care se află şi Gorunul lui Horea.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul oraşelor Câmpeni şi Abrud, treptat şi-au luat numele de moţi şi localnicii de pe Valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, zone din judeţele Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj. Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă.
Un stejar vechi de aproape nouă decenii, sădit de Arsenie Boca în vremea în care era elev la Colegiul Naţional Avram Iancu din Brad şi purta numele de Zian, a devenit loc de reculegere pentru elevii şi vizitatorii liceului. Gorunul simbolizează vigoarea şi trăinicia şi le oferă linişte celor care se aşează la umbra lui.
Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.
Se încarcă comentariile...
