10 tezaure de aur unice şi inestimabile din muzeele României. Cum au fost descoperite cele mai preţioase artefacte

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România se poate mândri cu tezaure preţioase din aur descoperite pe teritoriul ţării. Printre cele mai preţioase artefacte din muzeele ţării se numără brăţările de aur de la Sarmizegetusa, coiful dacic de la Coţofeneşti şi artefactele din aur nativ de la Muzeul Aurului din Brad.

Numeroase artefacte din aur, unele vechi de peste două milenii, fac parte din tezaurul României şi sunt păstrate în muzeele din ţară. În ultimii ani, după recuperarea unui număr impresionant de obiecte de patrimoniu care au fost sustrase din siturile cetăţilor dacice, tezaurul ţării s-a îmbogăţit simţitor. Iată cele mai preţioase şi mai deosebite obiecte de aur din colecţiile muzeelor:

1 Kosonii, descoperiţi numai în ţinuturile vechii Dacia
Peste 1.000 de kosoni din aur, majoritatea descoperiţi de braconieri în siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au fost recuperaţi până în prezent de statul român. Potrivit istoricilor, staterii din aur au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc fiecare în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Monedele sunt atestate numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, iar cel mai probabil, ar fi fost făurite într-una din cetăţile dacice, susţin arheologii.

2 Cloşca cu puii de aur
Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţăraniîn timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Din tezaurul compus iniţial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kilograme. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, de 7,6 kilograme, o cană (oenochoe), o pateră (platou mai mic) cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu o inscripţie gravată cu caractere runice, un un colan simplu. Alte şapte sunt împodobite şi cu pietre preţioase. Tezaurul ar fi fost îngropat de vizigoţi sau ostrogoţi în secolele IV – V.

image

3 Brăţările de aur
Cele mai valoroase tezaure antice descoperite în ultimele decenii pe teritoriul României sunt cele ale brăţărilor dacice din aur masiv, scoase la iveală în urma săpăturilor neautorizate efectuate de barconieri, în situl oraşului antic Sarmizegetusa Regia. Sunt date despre existenţa a 24 de spirale de aur dintre care 13 au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor. Obiectele au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece şi ar fi avut rol de ofrande.

aur bratari

4 Colierul cu pandantive
Colierul cu pandantive a fost descoperit în perioada 2002 – 2003, de braconieri şi traficat pe piaţa neagră.  Colecţia compusă dintr-un colier de aur cu pandantive, de 73 de grame, şi doi cercei, unul de 13 grame şi celălalt de 14 grame nu este o creaţie locală, cerceii fiind realizaţi prin mai multe tehnici: împletire, gravare, obişnuite în lumea elenistică şi în cea romană. Bijuteria despre care se presupune că ar fi fost purtată de o femeie dacă avea rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele. Ea poate fi admirată la muzeul din Alba Iulia.

image

5 Coiful regal
Din cele mai preţioase obiecte de tezaur ale României face parte un coif de aur masiv, descoperit la Coţofeneşti, datat în secolul IV, î.Hr. Coiful, cu o greutate de aproape 800 de grame, a fost descoperit în anul 1928. Potrivit cercetătorilor, cel mai probabil obiectul a aparţinut unui rege geto-dac sau unei căpetenii locale. Coiful are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din faţă reprezintă o pereche de ochi holbaţi, cu sprâncene duble şi întoarse în aşa fel încât să inspire groază. Este un coif de paradă, lucrat din două bucăţi de tablă de aur, prin batere la rece, produse dintr-un lingou de aur natural, nerafinat.

image

6 Aur nativ cu forme ciudate
Muzeul Aurului din Brad este unic în Europa, iar colecţia sa de exponate din aur cântăreşte peste 18 kilograme de  exponatele din aur. Unele dintre piesele aflate în colecţia muzeului din Brad, cum sunt „şopârlele din aur”, au o valoare estimată la peste un milion de dolari, potrivit unor estimări. Alte minereuri din aur impresionează prin forma lor, primară, înainte de a fi prelucrate. Poartă denumiri ca „pana lui Eminescu”, „harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, datorită asemănării lor cu obiectele la care fac referire. Piesele din aur provin din majoritatea zăcămintelor din România, dar în special din cele din zona Bradului.

image

7 Ofrandele de la Germisara
Primele şapte plăcuţe votive din aur au fost descoperie în anul 1987, în urma unor foraje efectuate de muncitori în situl arheologic Germisara – Geoagiu Băi. Angajaţii care au săpat în craterul care se formase cu mii de ani în urmă şi de unde în antichitate izvora apa termală au dat peste cele şapte plăcuţe de aur, circa 600 de monede, o statuie de marmură, patru altare şi diferite alte obiecte. După 1990, au mai apărut alte patru plăcuţe, una descoperită în aceeaşi zonă de arheologi, ia alte trei, cel mai probabil şi ele provenite din Germisara. Plăcuţele au fost depuse în izvorul de la Germisara ca ofrande aduse nimfelor apelor de aici de către persoane ce s-au vindecat îmbăindu-se în aceste ape termale, informau arheologii. Din cele circa 100 de plăcuţe votive cunoscute până în acest moment pe vechiul teritoriu al Imperiului roman, două sunt de bronz, 91 de argint şi doar 11 de aur. Şapte dintre ele pot fi văzute la Muzeul din Deva.

Ruine dacice şi romane de vizitat în România Germisara

8 Coiful din argint aurit de la Agighiol
Tezaurul de la Agighiol a fost descoperit în 1931 de arheologi. În încăperea unui vechi mormânt din piatră, aceştia au dat de numeroase obiecte din argint, datate în prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Cea mai spectaculoasă piesă din tezaurul de la Agighiol este coiful din argint aurit. Astfel de coifuri din aur sau argint s-au descoperit numai în lumea tracă de la nord de Dunăre. Coifuri de acest fel nu erau folosite în luptă, ci doar la parade. Alături de coif, căpetenia înmormântată la Agighiol avea şi alte obiecte: vase, cnemide (apărătoare pentru picioare), aplice şi obiecte necesare la înhămarea cailor.

image

9 Tezaurul gepizilor de la Apahida
Trei morminte princiare, bogate în artefacte din secolele II – III, au fost scoase la iveală între anii 1889 şi 1979 la Apahida, satul învecinat municipiului Cluj-Napoca. Prima descoperire, cea de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cuprindea mai multe obiecte de aur, o fibulă cruciformă cu butoni, o brăţară cu capetele îngroşate, trei inele, o cataramă de centură şi o a doua cataramă mai mică, cinci pandantivi cu clopoţei, două căni de argint, o bandă de aur şi mai multe aplice, folosite probabil pentru ornamentarea sau repararea unor vase. A doua descoperire, din 1968 a adus alte obiecte de aur, cu greutate de aproape un kilogram, iar în anul 1979, un copil a descoprit o cataramă mare de aur, în pământul excavat cu ocazia construirii clădirii poştei din localitate.

10 Tezaurul de la Rădeni
Tezaurul desoperit la Rădeni cuprinde trei vase de aur, descoperite în 1965 în timpul unor lucrări agricole efectuate de localnici. Piesele au fost aduse în Complecul muzeal din Piatra Neamţ în 1978, când s-a stabilit că fuseseră confecţionate din metal preţios, constituind unica descoperire de acest fel de pe teritoriul României. Iniţial acesta ar fi fost format, se pare, din opt vase, dintre care au mai fost recuperate doar trei vase întregi şi mai multe fragmente din alte două. Tezaurul de la Rădeni prezintă analogii cu descoperirile de la Vălcitra (Bulgaria) şi Kryzovlin (Ukraina) fiind datate în secolele XII-XI î.Hr. A fost atribuit orizontului cultural corespunzător tracilor nord-dunăreni reprezentând nivelul de civilizaţie la care a ajuns populaţia de la est de Carpaţi la sfârşitul mileniului III î.Hr.


Vă recomandăm şi:

VIDEO Ulpia Traiana Sarmizegetusa în imagini inedite. De ce este confundat oraşul antic cu Sarmizegetusa Regia

Primul oraş roman înfiinţat în vremea împăratului Traian se numără printre cele mai vizitate locuri din Transilvania, chiar dacă în ultimii ani investiţiile în conservarea monumentelor sale au lipsit, iar o parte dintre vizitatorii sitului de la poalele Retezatului confundă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei.

Megaconstrucţiile strămoşilor noştri. Cum au fost ridicate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, podul peste Dunăre şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oraşul daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi podul de peste un kilometru ridicat în vremea împăratului Traian peste Dunăre se numără printre cele mai importante monumente ale Antichităţii, din ţara noastră.

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite