FOTO De la autostrăzi fantomă la tuneluri fantomă. Cum se cheltuiesc cinci milioane de euro pe un studiu pentru un tunel pe sub Dunăre

Sunt avansate două scenarii pentru tunelul de la Galaţi. Infografie: C.Crângan

Licitaţia, organizată de Primăria Galaţi, a ajuns la faza de evaluare a ofertelor, deşi nu există nicio variantă de finanţare a lucrărilor. În competiţia pentru studiul de fezabilitate s-au înscris două asocieri de firme şi un consorţiu.

Chiar dacă la doar câţiva kilometri de Galaţi se pregăteşte construirea unui pod peste Dunăre, care beneficiază (cele puţin pentru faza studiului de fezabilitate) de finanţare din partea Guvernului, autorităţile gălăţene se încăpăţânează să cheltuie o sumă uriaşă din bugetul local pe un studiu de fezabilitate pentru construirea unui tunel pe sub fluviu.

Au demarat licitaţia, au primit şi oferte

Licitaţia pentru studiul de fezabilitate a fost lansată pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) la începutul acestui an şi, între timp, s-a ajuns la faza evaluării ofertelor.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Galaţi, în competiţia pentru adjudecarea „premiului cel mare” – studiul de fezabilitate este „recompensat” cu cinci milioane de euro, fără TVA -  trei ofertanţi: un consorţiu şi două asocieri de firme din România, Franţa, SUA, Belgia şi Grecia. Cele trei entităţi vor oferi, potrivit caietului de sarcini,  „asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică” pentru tunelurile rutiere de subtraversare a Dunării”. Căci, e bine să precizăm, „reţeta” presupune construirea a două tuneluri gemene, cu câte două benzi.

Prima ofertă sosită pe adresa Primăriei Galaţi pentru „afacerea tunelul” este din partea asocierii dintre KPMG Advisory SRL Bucureşti (lider), SC Egis Rail SA (Lyon Franţa) şi KPMG România SRL. La pachet cu cele trei firme menţionate vin şi  trei subcontractori:  SC Egis România SA Bucureşti, SC Search Corporation SRL Bucureşti şi  „Nemoianu, Toncescu, Mihăilă, Olteanu” SPRL Bucureşti.

O ofertă a depus şi consorţiul  format din Louis Berger Franţa (lider), The Louis Berger Group, Inc. (SUA), S.C.A. Ţuca, Zbârcea & Asociaţii Bucureşti, Ernst & Young SRL Bucureşti şi Ernst and Young Societe Anonyme For The Provision Of Advisory Services (Grecia). Impresionată colecţie de branduri, nu?
În fine, cea de-a treia ofertă este din partea  asocierii dintre SC Tractebel Engineering SA Romania (lider),  SC Tractebel Engineering SA Belgia, Dentons Europe, Todor şi Asociaţii SPARL & BRD - Groupe Societe Generale. Subcontractorii asocierii sunt SC Artelia Romania SRL Bucureşti, SC Interactive Transport Planning SRL Bucureşti, SC Tehnogis Grup SRL Bucureşti, SC Thelma Actual SRL Argeş şi Dentons Europe AARPI Franţa.

Soluţii tehnice aproximative

Soluţia tehnică solicitată prin studiul de fezabilitate este clară: două tuneluri gemene, fiecare cu câte două benzi, care să lege, pe sub Dunăre, municipiul Galaţi de judeţul Tulcea. Dacă în privinţa conexiunii cu malul tulcean există o variantă certă -  localitatea IC Brătianu  - în ceea ce priveşte malul gălăţean sunt două ipoteze; fie legătura cu drumul european Galaţi-Giurgiuleşti, fie conexiunea cu DN2B (şoseaua Galaţi-Brăila, prin Şendreni).

Deşi studiul de fezabilitate vorbeşte despre o lungime de circa 1,5-2 kilometri a tunelurilor, inginerii cu care am vorbit spun că este imposibil să se găsească soluţii tehnice pentru ca intrările şi ieşirile din acestea să aibă o pantă rezonabilă. „După calculele mele, e drept, sumare, ar fi nevoie ca infrastructura rutieră aferentă şi tunelurile să aibă o lungime între 3,5 şi patru kilometri pentru a putea fi operaţionale”, ne-a declarat inginerul constructor Mihail Radu.

Plata celor cinci milioane de euro se face în tranşe

Din capul locului trebuie spus că plata banilor nu-i chiar o formalitate. Soluţia solicitată de către Primărie ofertanţilor este una complexă. „Nu dăm banii pur şi simplu, ci există şi nişte condiţii legate de asigurarea constructorului şi a finanţării. Totul se face etapizat în funcţie de stadiul execuţiei documentaţiei şi de modul cum se va concretiza aceasta”, ne-a declarat primarul Marius Stan.

Pentru finalizarea etapei  I a contractului (care presupune analiza oportunităţii investiţiei) câştigătorul va primi maxim 20% din valoare, adică aproximativ un milion de euro. Etapa a II-a (elaborarea propriu-zisă a studiului de fezabilitate, elaborarea documentelor de selecţie, evaluarea partenerului privat şi a soluţiilor alternative de finanţare) este recompensată cu 30% din preţ, adică în jurul a 1,5-1,7 milioane de euro. În fine, restul sumei (2,2-2,5 milioane de euro) se va achita numai dacă se va semna un contract cu partenerul privat selectat pentru realizarea construcţiei.

Este de menţionat că întreaga cheltuială pentru studiul de fezabilitate este suportată din bugetul local, adică din taxele şi impozitele plătite de gălăţeni.

Podul bate tunelul sau tunelul bate podul?

Autorităţile gălăţene sunt foarte optimiste în legătură cu realizarea tunelului pe sub Dunăre. „Chiar dacă pentru moment pare -  repet, pare – că soluţia podului de la Brăila este cea agreată de Bucureşti, eu sunt încrezător că soluţia finală care se va aplica este cea a tunelului de la Galaţi”, ne-a declarat primarul Galaţiului.

Totuşi, realitatea pare să contrazică spusele primarului. Sunt semne că, de fapt, asistăm la un nou „proiect-fantomă”, după moda deja consacrată în cazul autostrăzilor româneşti. Faptul că Guvernul României sprijină cu bani proiectul podului de la Brăila (care este şi parte a Masterplanului în Transporturi) arată că tunelul de la Galaţi are şanse mici să se facă pe bani publici. În acelaşi timp, soluţia finanţării private pare destul de puţin credibilă. Nu de alta, dar este greu de crezut că un investitor privat va fi dispus să-şi îngroape banii într-o  facilitate rutieră care să se construiască la doar câţiva kilometri distanţă de o investiţie similară finanţată de statul român.

CITEŞTE ŞI: FOTO Revoluţie urbană. Motivul pentru care s-a interzis montarea de cabluri aeriene pe stâlpii şi pe clădirile din oraş