Radu Lupu, pianistul român celebru care a ajuns comandor al coroanei britanice, dar n-a izbutit să devină cetăţean de onoare în oraşul unde s-a născut

Pianistul Radu Lupu, în concert la Festivalul Enescu. Foto: Andrei Gândac

Ajuns la 70 de ani, Radu Lupu este unul dintre cei mai mari pianişti ai lumii. A primit recunoaşterea valorii în mai multe ţări, cea mai recentă fiind la sfârşitul anului trecut, când a fost numit comandor al Imperiului Britanic. Bizar este că artistul nu a fost nici măcar propus vreodată să fie cetăţean de onoare al oraşului său natal - Galaţi - acolo unde lista celor care au primit titlul e plină de anonimi.

Pianistul român Radu Lupu este, fără îndoială, o legendă a muzicii. De altfel, cunoscătorii îl consideră o parte a tezaurului cultural naţional, având în vedere că, după George Enescu şi Valentin Gheorghiu (şi el tot gălăţean) este pianistul român cu cele mai multe concerte susţinute în „templele” muzicii culte internaţionale.

Însă dincolo de excepţionalul său talent, Radu Lupu este stăpânit şi de o impresionantă modestie. Stă mărturie faptul că în ultimii 30 de ani a refuzat sistematic să acorde interviuri, deşi a fost solicitat de cele mai mari ziare şi televiziuni ale lumii. „Muzica este cea care vorbeşte pentru mine” este fraza pe care marele artist obişnuieşte să o rostească în faţa presei, în locul clasicului „no comment”.

A devenit comandor al Imperiului Britanic

Şi chiar dacă a lăsat muzica să vorbească pentru el (poate ca un fel de parafrază al celebrelor cuvinte scrise acum o jumătate de secol despre el în The Times: „Muzica nu ar putea fi niciodată mai apropiată de vorbire”), asta nu l-a făcut invizibil pentru cei care ştiu să aprecize valoarea.

La sfârşitul anului recent încheiat, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, i-a conferit românului  titlul de Comandor al Imperiului Britanic, pentru „serviciile sale aduse muzicii”.

Radu Lupu a făcut parte dintr-o listă selectă a personalităţilor din toate domeniile care au fost înnobilate în preajma Anului Nou de regina Marii Britanii şi cărora le vor fi înmânate aceste decoraţii în 2016. Printre celebrităţile decorate, alături de român se numără actorii Idris Elba, Imelda Staunton, Barbara Windsor, Sian Phillips şi James Nesbitt, scenaristul Peter Morgan, şi solistul trupei Blur, Damon Albarn.

Este de remarcat faptul că titlurile onorifice britanice sunt înmânate de monarhul Regatului Unit al Marii Britanii, dar persoanele care primesc aceste titluri sunt alese de comisii formate din funcţionari publici, pe baza nominalizărilor făcute de guvern şi de publicul larg.

În ordine descendentă, principalele titluri onorifice sunt cele de Cavaler/ Dame al/a Imperiului Britanic, CBE (Comandor al Ordinului Imperiului Britanic), OBE (Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic) şi MBE (Membru al Ordinului Imperiului Britanic). Tradiţia cere ca în cazul Cavalerilor formula de adresare să conţină titlul „Sir”, în cazul bărbaţilor, şi „Dame”, în cazul femeilor, urmat de numele persoanei. Cei care primesc aceste onoruri nu au un titlu nobiliar real, ci doar onorific.

Aceste onoruri reprezintă un fel de răsplată pentru politicieni, diplomaţi şi funcţionari cu o carieră îndelungată, dar lista - care este publicată de două ori pe an - include, de asemenea, multe celebrităţi.

Radu Lupu - câteva date biografice

Născut la Galaţi, pe 30 noiembrie 1945, pianistul Radu Lupu este unul dintre cei mai apreciaţi artişti români ai momentului.

La vârsta de şase ani a început să studieze pianul cu Lia Busuioceanu, iar la vârsta de 12 ani a debutat cu un program complet de muzică compusă chiar de el. A urmat liceul la Galaţi. După absolvirea Şcolii Populare de Artă din Braşov, şi-a continuat studiile la Bucureşti, cu Florica Musicescu şi Cella Delavrancea. La 16 ani, în 1961, a primit o bursă de studiu la Conservatorul din Moscova, unde a studiat doi ani cu Galina Eghiazarova, apoi cu Heinrich Neuhaus şi, mai târziu, cu Stanislav Neuhaus.

În 1966, în perioada studiilor din Rusia, a concertat la Moscova şi Leningrad şi a participat la Concursul de pian „Van Cliburn” de la Fort Worth, Texas, unde a câştigat premiul I. Înainte de finalizarea studiilor a mai câştigat două prestigioase premii I: la Festivalul Internaţional „George Enescu” (1967) şi la Concursul internaţional de pian de la Leeds, Marea Britanie (1969).

În anul 1969, a debutat pe scena londoneză, înregistrând un mare succes cu interpretarea „Sonatei pentru pian op. 10 nr. 3”, de Ludwig van Beethoven. „A adus pe scenă ceea ce părea o întreagă experienţă de viaţă, cu alternanţele sale de dezolare şi mândrie. Muzica nu ar putea fi niciodată mai apropiată de vorbire”, a scris atunci jurnalistul Joan Chissell în prestigioasa publicaţie The Times.

Cariera lui Radu Lupu a continuat alături de cele mai prestigioase orchestre şi cei mai mari dirijori ai lumii: Orchestra din Cleveland, dirijată de Daniel Barenboim, Orchestra Simfonică din Chicago, dirijor Carlo Maria Giulini (1972, New York). A urmat un turneu de doi ani în SUA, cu Orchestra Filarmonicii din New York. Ulterior, a întreprins cu regularitate turnee în Europa, Statele Unite şi în Asia (Israel şi China).

Vedetă a lumii, necunoscut la Galaţi

Bizar este că artistul, deşi are o recunoaştere mondilă importantă, nu a fost nici măcar propus vreodată să fie cetăţean de onoare al oraşului său natal:  Galaţi. Asta în ciuda faptului că în lista celor care au primit respectivul titlu pot fi găsiţi numeroşi „iluştri anonimi” care n-au excelat niciodată cu nimic.

De altfel, atribuirea titlului de cetăţean de onoare al Galaţiului a fost ani în şir o „afacere” sordidă, prin care aleşii au încercat să-şi recompensesze rudele, prietenii şi colegii de partid.

Ba chiar în urmă cu patru ani s-au atins culmile ridicolului atunci când un consilier local şi-a propus propria nevastă pentru a fi cetăţean de onoare al urbei, iar propunerea a fost acceptată de ceilalţi consilieri, deşi doamna în cauză nu a făcut nimic notabil. Apariţia acestei situaţii absurde a şi fost motivul pentru care, ulterior, condiţiile de acordare a amintitului titlu au fost schimbate, astfel încât factorul subiectiv să fie cât mai puţin prezent.

Ar mai fi de spus că, în urma apariţiei informaţiei că Radu Lupu a devenit comandor al Imperiului Britanic, consilierii locali din Comisia de Cultură au anunţat că vor studia oportunitatea să acorde reputatului artist titlul de cetăţean de onoare al Galaţiului.