Model de ambiţie: la 65 de ani, o fostă educatoare a absolvit Facultatea de Teologie
0Paraschiva Săracu este cea mai în vârstă absolventă a Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi. În vârstă de 65 de ani, tocmai a terminat studiile Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, departamentul Asistenţă Socială. Fosta educatoare este un model de ambiţie şi cea mai mare surpriză a sa a fost să afle că decana facultăţii i-a fost la rândul ei elevă în urmă cu mulţi ani.
Timp de mai bine de 40 de ani, Parachiva Săracu a fost educatoare la grădiniţa din cadrul Şcolii Generale nr. 4, Lieşti. Nici nu mai ştie câte generaţii i-au trecut prin mâini, dar spune că şi-a iubit elevii ca pe proprii ei copii. La doi ani după ce a ieşit la pensie, un gol imens lăsat în suflet de pierderea părinţilor, au determinat-o să studieze teologia. În cel mai mare secret, femeia s-a pregătit pentru admiterea la facultate.
„Părinţii mei erau foarte bine pregătiţi din punct de vedere religios, pe când mie mi-a lipsit din cauza perioadei în care religia a fost interzisă în şcoli. Am considerat că teologia îmi va umple acel gol şi am avut dreptate, pentru că m-a împlinit sufleteşte. Pe ascuns am dat şi examenul de admitere la facultate, nu a ştiut nimeni. Am zis că am o vârstă şi în cazul unui eşec nu vreau să ştie nimeni. Am găsit potrivit să tac decât să găsesc în jurul meu persoane care să mă descurajeze. Când s-au afişat rezultatele m-am uitat pe listă de jos în sus ca să văd dacă sunt ultima sau respinsă, dar am continuat să urc până când m-am văzut reuşită la buget, chiar printre primii”, ne-a spus Paraschiva Săracu, absolventă.
Prima persoană căreia s-a grăbit să îi dea vestea cea bună a fost chiar nora ei. A fost motiv dublu de bucurie deoarece una dintre nepoatele Paraschivei tocmai fusese admisă la Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu” din Galaţi.
„Nu i-a venit să creadă, s-a bucurat foarte mult şi i-a spus şi nepoatei mele care tocmai ce fusese admisă la un liceu foarte bun şi ne-am bucurat cu toţii. Faptul că eu nu prea am avut timp să studiez îmi dădea o oarecare temere, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit să parcurg toată materia care a fost programată pentru admitere. La examen ne-au căzut subiecte despre regele David, pogorârea Sfântului Duh şi întemeierea bisericii, teză pe care am rezolvat-o cu destul de multă uşurinţă”, îşi aminteşte Paraschiva Săracu.
Deşi este cea mai în vârstă absolventă a Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, fosta educatoare a trăit anii studenţiei la intensitate şi ne-a mărturisit că au fost mai frumoşi decât şi-ar fi imaginat vreodată.
„După o activitate de peste 40 de ani la catedră, unde am lucrat ca educatoare şi am prelucrat sute de suflete, m-am trezit din nou elevă. Acum era momentul meu de a-mi prelucra sufletul şi nu mi-a fost uşor să o iau de la capăt, dar nici imposibil. M-am bucurat enorm când am văzut că una dintre fetiţele mele de la grădiniţă este acum decana facultăţii. Ne-am recunoscut, ne-am îmbrăţişat şi sunt fericită că munca mea nu a fost în zadar. Pe holurile universităţii m-am întâlnit şi cu alţi foşti elevi”, a spus Paraschiva Săracu cu o bucurie molipsitoare.
Anii petrecuţi la catedră
„Deşi misiunea a fost foarte dificilă, când vedeai sclipirile din ochişorii copiilor şi auzeai vocile lor senine, îţi era drag să lucrezi cu ei. În ultimul an, înainte de pensionare, când mama mea era grav bolnavă, o fetiţă îmi spunea în fiecare zi «bună dimineaţa, soare!» şi acest lucru parcă-mi dădea aripi să zbor. Când am întrebat-o de ce îmi spune «soare», mi-a spus că aşa mă consideră iar ea e raza mea de soare. În acel an, această fetiţă de doar patru anişori m-a ţinut în formă. Meseria mi-am făcut-o cu mult drag şi întotdeauna când luam o generaţie nouă, mi se părea că ai mei sunt cei mai frumoşi. Cei mai dificili ani au fost cei în care îmi era interzis să particip la slujbele religioase şi mă rugam pe ascuns”, ne-a povestit Paraschiva Săracu, absolventă.
FOTO Oana Cernat
Aceasta i-a avut ca elevi şi pe copiii ei, cu care, mărturiseşte ea, a fost mai exigentă decât cu ceilalţi. „Fiind ai mei nu doream să primesc reproşuri de la ceilalţi părinţi că îi favorizez. Poate uneori primeau o pedeapsă fără să o merite, dar consider că aşa cum i-am educat, i-am scos oameni buni pentru societate. Fiul meu are acum 42 de ani şi este ofiţer de marină, iar fiica mea lucrează la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi”, a spus fosta educatoare, Paraschiva Săracu.
Ajutor pentru cei neputincioşi
Absolventa în vârstă de 65 de ani şi-a propus ca tot ceea ce a învăţat pe băncile facultăţii despre asistenţa socială, să pună în practică şi să le ofere ajutor persoanelor de vârsta a treia.
„Acum că am terminat facultatea, din punct de vedere al asistenţei sociale consider că trebuie să mă aplec mai mult asupra celor de vârsta a treia pentru că şi eu fac parte din această categorie de vârstă care este foarte vulnerabilă şi are nevoie de un mare ajutor. Discutând cu părintele de la Lieşti, am zis să încercăm să demarăm câteva proiecte de asistenţă socială. O propunere a venit şi din partea ÎPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, care doreşte să particip la proiecte în cadrul episcopiei alături de doamna profesoară de la Asistenţă Socială”, a spus Paraschiva Săracu, absolventă a Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, departamentul Asistenţă Socială.
„Le adresez mulţumiri ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos, care se ocupă de departamentul de Teologie, tuturor preacucernicilor părinţi pe care i-am avut la cursuri şi de la care am avut foarte multe lucruri de învăţat şi profesorilor care prin materiile pe care ni le-au predat, şi-au adus contribuţia asupra noastră, învăţându-ne lucruri utile şi bune pentru societate”, a conchis Paraschiva Săracu.