Istoria uitată a „Palatului plăcerilor” de la Ghidigeni

Conacul familiei bancherului grec Chrissoveloni, din comuna gălăţeană Ghidigeni, cunoscut în epocă drept cuib de nebunii al aristocraţiei începutului de secol XX, frecventat inclusiv de regele Ferdinand, se degradează de la o zi la alta. Monumentul istoric ar putea fi salvat prin implicarea autorităţilor locale

La începutul secolului al XX-lea, crema aristocraţiei române se aduna la chefuri şi petreceri deocheate la 100 de kilometri de oraşul Galaţi, în comuna Ghidigeni. Întâlnirile aveau loc în frumosul conac al familiei Chrissoveloni, o familie care se trage din bancheri greci, din care au mai rămas patru moştenitori: trei fete şi un băiat, Jean Chrissoveloni.

Cuibuşor de nebunii

În perioada Primului Război Mondial, în timpul refugiului din Moldova, regele Ferdinand mergea des la Ghidigeni, la conacul lui Chrissoveloni, unde, după cum relata diplomatul Constantin Argetoianu, citat de consilierul Marius Mitrof, în lucrarea „Arhitectură şi spaţiul privat. Ansamblul conacului de la Ghidigeni“, „regele se deda la petreceri libidinoase cu cele trei surori Bastache, care sub costumul surorilor de caritate îşi exploatau temperamentul. Se făcea dragoste în disperare, astfel că „bărbaţii şi cucoanele se încurcau noaptea prin odăi şi prin paturi“.

Pentru aceste manifestări, Constantin Argetoianu găsea şi explicaţii: „Când toate legile morale sunt răsturnate, când oamenii aleargă după oameni să se omoare, când epidemiile, mizeria şi toate privaţiunile care sunt consecinţa lor exasperează nervii şi înteţesc patimile, când promiscuitatea sexurilor impusă de împrejurări răstoarnă barierele materiale ridicate de confortul paşnicelor civilizaţii, când viaţa şi ziua de mâine par iluzii efemere – e natural ca şi criteriile morale să se altereze“.

Devastat de un incendiu în 1935

De-a lungul anilor, palatul de la Ghidigeni, care a trecut şi printr-un incendiu devastator în 1935, s-a degradat. Astăzi, conacul se află în stare de precolaps. Plafoanele celor mai multe încăperi sunt căzute, iar zidăria este „demantelată“, cel mai probabil din cauza infiltraţiilor. Moştenitorii familiei Chrissoveloni, în proprietatea cărora se află conacul, au demarat un proiect pentru refacerea acoperişului, primind în 2011 avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 2.

Foto: Marius Mitrof

În acest moment, proprietarii au reuşit practic să „îngheţe“ degradarea monumentului şi şi-ar dori cu ardoare o restaurare completă a lui, însă investiţia este foarte mare şi depăşeşte resursele lor financiare. În nenumărate rânduri, Jean Chrissoveloni a cerut autorităţilor locale şi judeţene să se implice în revitalizarea monumentului, pe care ar putea apoi să-l introducă în circuitul turistic.

„Noi am stopat degradarea monumentului şi acum am dori o revigorare a lui, însă investiţia este foarte mare. Dacă autorităţile judeţene ar contribui la revitalizarea monumentului, noi l-am deschide publicului spre a fi vizitat. În acest moment, proprietarul este alcătuit din toţi copiii lui Niky Chrisoveloni“, a declarat Jean Chrissoveloni.

Primărie săracă

Primarul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, spune că de-a lungul anilor a tot vorbit cu moştenitorii conacului, dar că n-a reuşit încă să stabilească un parteneriat public-privat. „Noi ne-am gândit la un parteneriat, a fost şi o iniţiativă a Arhiepiscopiei, la un moment dat, pentru reabilitarea acestui veritabil palat, dar investiţia era mult prea mare. Comuna noastră nu este una tocmai bogată şi ne-am orientat priorităţile către alte investiţii, de care oamenii din sate chiar au nevoie: apă, canalizare, reabilitări de drumuri. Asta nu înseamnă că nu recunoaştem valoarea istorică a conacului“, arată primarul.

FOTO: Marius Mitrof

Eugen Tăbăcaru adaugă că singura speranţă a lui este întocmirea unui proiect prin care să solicite fonduri structurale. Primarul afirmă că a cerut şi de la Consiliul Judeţean Galaţi bani pentru a ajuta moştenitorii să refacă palatul, dar de fiecare dată i s-a răspuns că priorităţile sunt altele.

Sfaturi de la Consiliul Judeţean

Nici de la Ministerul Culturii nu pot veni bani – spun specialiştii – pentru astfel de lucrări pentru că obiectivul de la Ghidigeni este de interes local şi judeţean. Fonduri sunt alocate doar pentru cele de interes naţional.

Specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi le dau totuşi un sfat moştenitorilor. „O soluţie ar fi ca monumentul istoric să devină sediul unei firme şi în felul acesta să se acceseze fonduri pentru dezvoltarea firmei sau pentru crearea de noi locuri de muncă. Domeniul de activitate poate fi variat: de la turism la orice altă activitate economică“, spune Marius Mitrof, consilier superior al DJC Galaţi. ;

Domeniu cumpărat de la Mavrocordat

Moşia de la Ghidigeni a fost cumpărată de Nicolae Chrissoveloni de la Dimitrie Mavrocordat, în 1879, care a construit în 1887 conacul şi anexele sale. Acestea au o puternică influenţă a arhitecturii de factură romantică existentă în secolul al XIX-lea.Grădina din faţa conacului, plină de trandafiri, amenajată după moda franceză, cele două bazine cu apă care străjuiesc intrarea în conac, pista de popice şi cele două terenuri de tenis, din care unul acoperit (singurul din România, la acel moment) – toate trădează eleganţă, bun-gust, stil.

FOTO: Arhiva familiei Chrissoveloni

Construit pe două niveluri, în stilul academismului francez, palatul aminteşte şi de originea elenă a proprietarului. Edificiul, compus iniţial dintr-un singur corp, construit din piatră, cărămidă, lemn şi acoperit cu ardezie, la origini, are o planimetrie rectangulară. La parter se aflau saloanele şi sufrageriile, iar la etaj – dormitoarele.

Refugiul Reginei Maria

La conacul de la Ghidigeni, regina Maria îşi făcuse o obişnuinţă în a se refugia împreună cu doamnele sale de companie, bucurându-se de plăcuta găzduire a Elenei Chrissoveloni, fiica lui Nicolae Chrissoveloni. Grigore Gafencu era, alături de Dimitrie Ghica, Balş, Negropontes şi alte personalităţi, un prieten aproape nelipsit la conacul familiei Chrissoveloni.

FOTO: Arhiva familiei Chrissoveloni

Aici se jucau tenis, popice, făceau înot, plimbări şi călărie. Tot pe domeniul de Ghidigeni aveau loc partide de vânătoare minuţios organizate de către Jean Chrissoveloni. Fazanii erau crescuţi în crescătorie şi li se dădea drumul în pădure cu o săptămână înainte de partida de vânătoare.

La1930, un nepot de-al lui Nicolae Chrissoveloni, Jean, a construit un cavou al familiei inspirat din templul zeiţei Nike de pe Acropole. Acesta a fost profanat de comunişti, după naţionalizare.

Un episod important s-a petrecut în 1918. Potrivit unor scrieri ale ministrului plenipotenţiar de la Paris, Victor Antonescu, redate de consilierul Marius Mitrof în revista de specialitate „Danubius XXIX“, conacul l-a găzduit pe toată perioada cât regele a demis Guvernul Marghiloman şi l-a înlocuit cu un guvern prezidat de generalul Coandă.