Dramatica poveste a inginerului care a proiectat primul automobil românesc. A murit într-un avion construit chiar de el
0George Fernic, născut la Galaţi în 1900, era vărul cunoscutului compozitor român Ionel Fernic. A fost proiectant, constructor şi pilot de avioane, dar şi de maşini. A murit la doar 30 de ani, în cursul mitingului aviatic de la Chicago (SUA). Cu doar trei ani înainte câştigase celebra cursă auto de 500 de mile de la Indiannapolis.
Constructorul şi pilotul de teste pentru avioane George Ghe. Fernic s-a născut la 5 august 1900, în Galaţi, într-o familie de industriaşi renumiţi, care în perioada primului război mondial şi apoi în cea interbelică rivaliza cu celebrele familii Auschnitt şi Malaxa.
Tată lui, Gheorghe Fernic, este considerat „părintele” construcţiilor navale moderne de pe Dunărea românescă, fiind cel care a înfiinţat societatea Fernic&Co pe baza căreia s-a înfiinţat actualul şantier naval Damen (cel mai mare şantier naval de pe tot cursul Dunării şi unul dintre cele mai mari din Europa).
Potrivit cercetătorului Tudose Tatu (autorul volumului „Istoria trudită a fabricilor uitate” – Galaţi, 2008), evoluţia afacerilor lui Gheorghe Fernic a fost una foarte sănătoasă, căci a reuşit să crească de la un atelier de turnătorie modest, fondat în 1893, până la un adevărat gigant industrial (pentru acele vremuri) cu contracte cu Armata şi pentru export.
Fiul navalistului preferă să facă avioane
Fiul industriaşului, George, nu şi-a dorit însă să conducă afacerea familiei, cu toate că, la fel ca şi tatăl lui, avea abilităţi deosebite de inginer şi de manager.
S-a îndrăgostit de aviaţie în anii primei conflagraţii mondiale, casa părintească aflându-se în apropierea aerodromului militar Galaţi, unul dintre cele mai importante utilităţi de acest fel din Europa acelor vremuri (să nu uităm că de la Galaţi a pornit prima cursă comercială aviatică românească).
Fosta casă din Galaţi a familiei Fernic FOTO Costel Crângan
Adolescentul George Ghe Fernic a petrecut multe zile în preajma avioanelor şi aviatorilor, iar pasiunea nu rămâne nevalorificată: împreună cu vărul său Ionel Fernic (ajuns mai târziu renumit compozitor) experimentează construirea a tot felul de aparate de zbor primitive, din materiale reciclabile.
„De mic copil, visul meu a fost să zbor şi, împreună cu regretatul meu văr George Gh. Fernic construiam din cutii goale de portocale, avioane. Moartea vărului meu nu a făcut decât să aţâţe şi mai rău flacăra ce îmi ardea sufletul şi nu aşteptam decât ziua să purced pe glorioasele urme lăsate de el”, scria Ionel Fernic în jurnalul personal.
Chiar şi aşa, ca simple planoare, avioanele încropite de Fernic uimesc, căci arată o creativitate ieşită din comun pentru vârsta fragedă a copilului.
Potrivit biografiei familiei, în anul 1922 George Fernic se mută în Austria şi urmează şcoala de pilotaj, lucrând şi la o fabrică de avioane. Cu brevetul în mână şi dornic de zbor, solicită tatălui său Gheorghe Fernic suma de 250.000 lei pentru achiziţionarea unui avion.
„Fă cum a făcut băietul Generalului Coandă”
În scrisoarea de răspuns datată 23 august 1922, tatăl îi acordă asistenţă în ceea ce priveşte procedurile de urmat privitoare la schimbul valutar, o atenţionare privind limitarea cheltuielilor la suma aflată în contul la dispozitie, apoi trece direct la un sfat părintesc care avea sa-i schimbe viaţa.
„Ştii bine că alţi bani nu mai pot să-ţi dau sub nici un cuvânt, pot să-i dau însă un sfat şi anume: fă cum a făcut băetul Generalului Coandă. Învaţă - fiincă ai atâta atracţie pentru aeroplane - construcţia lor, stai 2-3 ani întro fabrică mare, de avioane de exemplu în care te aflii şi î-ţi faci cel puţin din aceasta o carieră o meserie, nu ca sburător ci ca constructor, care dacă vei fi capabil poate să-ţi fie rentabilă”, scria Gheorghe Fernic (ortografia este cea originală) către fiul său.
Urmează sfatul tatălui său şi se înscrie cursurile politehnice, iar în 1924 obţine licenţa de inginer, după care se dedică proiectării, construcţiei şi testării avioanelor. În perioada studenţiei, colaborează cu câteva firme constructoare de avioane din Germania, unde pune în practică ideile sale. În 1925 cumpără firma falimentară Deutscher Luft Lloyd Fugzeuge Werke din Germania.
Aici visul său devine realitate, proiectează şi construieşte avioane concepţie proprie, dar şi la comandă, după proiectele clienţilor. Din motive comerciale păstrează denumirea iniţială a firmei, însă toate modelele produse (inclusiv unul de automobil: primul proiectat şi construit vreodată de un român, în 1927) poartă numele Fernic.
În privinţa primului automobil românesc încă există, de altfel, controverse. Din colo de propaganda socialistă pentru marca Daci, unii istorici spun că prima maşină românească a fost produs de Malaxa în 1940, în vreme ce alţii susţin că prima s-ar fi făcut la Arad (se numea „Marta”), într-o fabrică austriacă, la 1908.
Cum producătorul arădean era austriac (la fel ca şi proiectul şi toţi angajaţii), iar Banatul nu se afla la 1908 în teritoriul României, automobilul lui Malaxa pare să fie primul autoturism românesc. În ecuaţie trebuie să fie inclus însă şi automobilul lui Fernic, căci, în esenţă, avem de-a face cu prima astfel de maşină proiectată şi construită de un român. Din păcate, nu am găsit nicio imagine cu acest automobil.
Însă George Fernic rămâne un împătimit al aviaţiei, din biografia familiei reieşind că în intervalul 1925-1927 a proiectat şi construit nu mai puţin de patru modele de avioane: Albatros Fernic B.II; Albatros Fernic B.III; Albatros Fernic L.26 şi DLFV Fernic D.VII.
Românii îl refuză, deci pleacă în America
În anul 1927, Germania se găsea în plină criză, aşa că Fernic intenţionează să mute fabrica în România. Se adresează guvernului român solicitând participarea acestuia cu terenul necesar amplasării fabricii, dar autorităţile neîncrezătoare resping oferta.
În situaţia dată, se decide să plece în America, vinde firma şi se stabileşte la New York unde se angajează la firma Bellanca. La scurt timp, în februarie 1928 înfiinţează firma „Fernic Aircraft Corporation”, cu sediul în Richmond Terrace Nr.3493, Arlington, Staten Island, New York. De fapt cumpără fabrica constructorului de avioane Bellanca.
În paranteză fie spus, în acelaşi an George câştigă cursa auto de 500 mile de la Indiannapolis, fiind singurul român carea reuşeşte această performantă.
Revenind la Fernic Aircraft Corporation , trebuie spus că scopul corporaţiei era în principal dezvoltarea şi construirea avioanelor cu design Fernic, care reprezentau o detaşare radicală de tipul convenţional al acelor ani.
Continuă seria de invenţii
George Fernic, a realizat un proiect conform unor concepte proprii noi denumit „Aparat de zbor cu aripi în tandem”, fiind convins de siguranţa principiilor implicate în acesta. Proiectul exista din 1926, dar ca să fie sigur de funcţionarea sistemului dorea o confirmarea practică. La New York existau posibilităţi şi a trecut la munca de laborator unde teoria sa este confirmată prin teste în tunelul aerodinamic, realizate la Guggenheim School of Aeronautics, New York University, sub îndrumarea valoroasă a profesorului Alexander Klemin.
Proiectul Fernic reprezenta un monoplan cu aripă joasă, având o aripă auxiliară montată pe fuzelaj în faţa celei principale, situată mai sus de aceasta având un unghi de calare negativ -2 grade. Centrul de greutate al aparatului se afla situat în dreptul bordului de atac al aripii principale.
„Testele din tunelul aerodinamic confirmă teoria, această soluţie aducea avantajul unei stabilităţi longitudinale sporite, reducerea vitezelor de decolare şi aterizare, prin reducerea efectului de desprindere a stratului limită la viteze reduse, deasemeni pericolul de vrie a fost redus considerabil” (Biografia familiei Fernic).
Trenul de aterizare, original pentru acele vremuri, un triciclu cu roată de bot, având o serie de avantaje: avionul se aşeza pe tren într-o poziţie ce asigura o vizibilitate bună la rulajele pe sol şi parcare, s-a scurtat considerabil distanţa de decolare, permitea frânări puternice fără pericol de capotare, reducând astfel lungimea rulajului la aterizare.
Îşi dorea avioane mai sigure, dar a murit într-un accident aviatic
Obiectivul principal al lui Fernic a fost fabricarea de avioane cu maximă siguranţă pentru liniile aeriene civile, eliminând sistemele mecanice complicate folosite la acea vreme pentru mărirea cât de cât a siguranţei pasagerilor, măsură impusă de casele de asigurare. Brevetează proiectul în 1929 şi începe o campanie pentru mărirea capitalului firmei. Este ajutat de prieteni şi începe construirea prototipului denumit FT-9 (Fernic Tandem-9).
Unul dintre avioanele construite de Fernic SURSA FOTO: Biblioteca VA Urechia din Galaţi
Aparatul a fost construit de firma Fernic. Avionul a efectuat primul zbor pe 9 septembrie 1929 pe Rosevelt Field, Long Island, New York. Fernic T-9 decolează şi execută un zbor de 22 minute, după care aterizează perfect spulberând îndoielile celor 100 de piloţi şi specialişti aflaţi pe aerodrom.
După succesul lui FT-9, Fernic avea nevoie de reclamă pentru a primii comenzi ferme şi a putea începe fabricaţia în serie a acestuia. Astfel proiectează şi realizează la începutul anului 1930 avionul FT-10 Cruisare. Avionul era asemănător cu FT-9, folosind aceleaşi principii de bază dar mai mic.
Era un monomotor cu două locuri alăturate, ideal pentru şcoală, antrenament şi turism. Avioanele FT-9 şi FT-10 Cruisare sunt prezentate la Salonul Aviatic din mai 1930, deschis la Madison Square Garden din New York.
Datorită ofertelor primite, Fernic se decide să deschidă fabrici şi în alte state pe teritoriul SUA. Astfel, pleacă într-un turneu aerian demonstrativ şi în scopul stabilirii unei reţele de desfacere, dar şi demonstraţii individuale pentru comenzi pe loc.
Pe 22 octombrie 1930, pe aerodromul Curtiss Reynolds Chicago are loc mitingul naţional la care ia parte şi George Fernic, cu FT-10 Cruisare. În faţa unei asistenţe record (35.000 spectatori, scriu ziarele vremii), Fernic decolează pentru un zbor demonstrativ şi efectuează o gamă largă de acrobaţii, aflându-se în picaj pe o pantă lină.
La altitudinea de 20 m şi-a îndreptat brusc botul spre pământ prăbuşindu-se pe aripa unui avion aflat în zonă. Motorul explodează şi un cilindru se desprinde şi îl izbeşte în cap pe George Fernic, provocându-i moartea. Avea numai 30 de ani.
Vă mai recomandăm şi:
Gălăţeanul Ion Paulat a proiectat şi construit primul hidroavion românesc şi a realizat primul zbor cu un astfel de aparat, la Galaţi, în toamna lui 1911. Proiectul putea fi o premieră mondială, dacă statul român nu i-ar fi refuzat, în 1908, cererea de finanţare, lucru care a întârziat totul cu trei ani. Între timp, în 1910, hidroavionul a fost patentat de un francez.
Gheorghe Fernic este cel care a pus bazele celui mai important şantier naval românesc, în 1893, la Galaţi. Afacerea a început ca fabrică de ceaune pentru mămăligă şi bucşe de căruţă. A făcut avere din construcţia de nave, devenind senator şi principal furnizor al Arsenalului Armatei. Fiul lui, George, a murit într-un accident aviatic în America, iar nepotul lui, compozitorul Ionel Fernic, a decedat după un accident de avion lângă Gura Humorului.
Adela Leonida Paul a fost primul specialist român care a folosit curentul electric în tratamentul cataractei. Datorită priceperii cu totul speciale, a ajuns medic oftalmolog al Casei Regale. Provine dintr-o familie de intelectuali de mare valoare, originară din Galaţi. A murit de tânără, la doar 38 de ani, din cauza unei operaţii nereuşite la ficat.
Se încarcă comentariile...
