Cum şi-au pus evreii amprenta pe istoria Galaţiului. Oraşul de la Dunăre era cel mai respectat centru comercial din ţară
0Deoarece portul de la Dunăre se afla la capătul „drumului Siretului” prin care se realiza comerţul dintre Imperiul Otoman şi Polonia, evreii au ales să locuiască la Galaţi din cele mai vechi timpuri, cei mai atraşi de acest oraş fiind negustorii.
La începutul anilor 1400, Alexandru cel Bun explica în hrisovul dat de acesta că îi scutea pe vânzătorii din Lvov de plata taxelor vamale pe teritoriul Moldovei. Şi Ştefan cel Mare a luat măsuri pentru a-i atrage în această zonă pe negustorilor evrei, pentru a contribui la prosperitatea ţării.
Faptul că aceştia au fost prezenţi în oraşul de la Dunăre este dovedit de primul cimitir al evreilor, care datează din anii 1590-1595. Erau oameni religioşi şi s-au preocupat să aibă case de rugăciuni. Dacă la început acestea se regăseau în locuinţe, mai târziu enoriaşii şi-au permis să construiască sinagogi. Prima astfel de clădire a fost ridicată în anul 1780. Este vorba despre Sinagoga Mare, în curtea căreia s-a instalat şi o mikwe cu baie de aburi.
Potrivit documentelor istorice, în interiorul acesteia a funcţionat şi un prim sediu pentru Comunitatea Evreilor din Galaţi (epitropia). Până la finalul anilor 1896, au fost înfiinţate 12 noi Sinagogi, printre care şi Sinagoga Meseriaşilor - singura existentă încă şi care este cunoscută sub denumirea de Templul Meseriaşilor. Faptul că în 1885 a fost construit Templul Coral, demonstrează că populaţia de evrei a fost în continuă creştere.
Deoarece frumoasa clădire a fost grav afectată de seismul din anul 1940, aceasta a fost demolată doi ani mai târziu.
Înfiinţarea organizaţiilor profesionale
Acestea au apărut ca replică la refuzul breslelor locale de a primi meseriaşi evrei. Astfel, au fost înfiinţate pe rând breasla croitorilor evrei, casa de sănătate (Hecdos), care a servit şi ca spital improvizat în timpul epidemiei de holeră din 1847, societatea meseriaşilor israeliţi şi Societatea de ajutor şi binefacere a meseriaşilor israeliţi din Galaţ. Aici se acordau ajutoare celor bolnavi precum şi familiilor celor decedaţi. De asemenea, la Galaţi au mai existat societatea funcţionarilor din port, Asociaţia zugravilor şi vopsitorilor evrei precum şi Societatea măcelarilor evrei.
Inaugurarea în anul 1903 a noului local al Spitalului israelit, a atras şi atenţia cuoplului princiar Maria şi Ferdinand de Hohenzolern, aceştia venind în vizită în anul 1906. Odată cu trecerea anilor, clădirea a fost transformată în spital militar şi mai târziu, în maternitate.
Comerţul, principala activitate a evreilor
Succesul evreilor în activităţile comerciale au avut ecou în întreaga ţară, iar Galaţiul era un centru de renume în acest sens. Portul a fost dezvoltat graţie atelierelor de Reparaţii Navale ale fraţilor Mendel şi nu exista român care să nu fi auzit de depozitele de cereale, fabrica de săpun sau de cremă de ghete care existau la Galaţi. Toate puteau concura lejer cu fabricile de profil din
Odesa şi Rusia.
Casa Auschnit FOTO Adevărul
Primul laminor de tablă din Moldova a fost construit de evrei tot la Galaţi. Mai precis, acesta era deţinut de familia Auschnit. Să nu uităm nici de fabricile de cuie Ebner, fabrica de săpun Braunstein (viitorul Apollo), fabrica de plase şi unelte de pescuit şi alte fabrici mici, cum ar fi cele de baterii electrice, de textile - care astăzi sunt doar frumoase amintiri. În prezent, la Galaţi mai trăiesc aproximativ 70 de familii de evrei, majoritatea fiind mixte.