Cum se fură banii europeni în România. „Creierul” operaţiunii avea o adevărată reţea de firme fictive prin care truca licitaţiile
0
Banii erau decontaţi în baza unui adevărat lanţ de falsuri, care începea cu licitaţii trucate pentru supraevaluarea valorii achiziţiilor şi ajungea până la fabricarea de facturi. Omul de afaceri Adrian Negru a fost condamnat zilele trecute la cinci ani şi zece luni de închisoare, fiind la a doua condamnare pentru acelaşi gen de faptă.
Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv la cinci ani şi zece luni de închisoare cu executare pe omul de afaceri Adrian Negru, asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale din Brăila şi Bucureşti, judecat pentru fraudă cu fonduri europene.
Mai precis, acesta este acuzat de „folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave”.
Curtea de Apel i-a mărit pedeapsa
Condamnat, deja, tot pentru fapte de corupţie, Adrian Negru a fost trimis în judecată de către DNA - Serviciul Teritorial Galaţi, în 2014, pentru o fraudă de peste 90.000 de euro cu fonduri europene.
Omul de afaceri a mai fost deferit justiţiei în septembrie 2006, tot pentru fraude cu fonduri europene, prejudiciul adus bugetului Comunităţilor Europene fiind, la acea dată, de circa 100.000 de euro. Totodată, în 2007, Judecătoria Sectorului I Bucureşti l-a condamnat pe Negru la şapte ani de închisoare, soluţie menşinută de Tribunal.
De asemenea, el mai este judecat într-o cauză similară, care se află pe rolul Judecătoriei sector I Bucureşti.
În dosarul de faţă, Adrian Negru a fost condamnat iniţial, de Tribunalul Galaţi, la patru ani şi jumătate de închisoare, însă procurorii anticorupţie au atacat sentinţa, considerând-o prea mică, Curtea de Apel stabilind, în urmă cu câteva zile, o pedeapsă de cinci ani şi zece luni de închisoare.
Fraudele au început în urmă cu 11 ani
Potrivit procurorilor DNA - Serviciul Teritorial Galaţi, în anul 2004, societatea administrată de Adrian Negru, SC „Fishagro Tour” SRL Bucureşti - Filiala Brăila, a devenit beneficiara proiectului „Centrul de editare programe software şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri”, finanţat prin programul PHARE - RICOP.
Cu prilejul derulării proiectului, Adrian Negru, reprezentant legal al beneficiarului şi manager de proiect, a folosit, precizează procurorii, documente inexacte - state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate etc - în baza cărora a încasat în mod fraudulos suma de 92.166, din fonduri PHARE.
Pe parcursul anchetei, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Bucureşti, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, s-a constituit parte civilă cu suma de 92.166 euro, iar DNA Galaţi a instituit sechestru asigurător asupra unui imobil din Bucureşti, aparţinând inculpatului Adrian Negru.
Omul de afaceri figura, anul trecut, în baza de date a ONRC ca fiind asociat şi administrator a cinci societăţi comerciale: „Best XZ” SRL Bucureşti (radiată), SC „Fishagro Tour” SRL Bucureşti - Filiala Brăila (în lichidare judiciară), „MFM Proinvest Group” SA Bucureşti (în funcţiune), SC „Parking” SA Bucureşti (radiată) şi SC „Rogeld Invest” SA Bucureşti (radiată între timp).
Fraude cu repetiţie, după acelaşi scenariu
Adrian Negru a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare în septembrie 2006. La acea dată, precizează procurorii DNA, afaceristul a fost anchetat pentru săvârşirea a şase infracţiuni cu fonduri europene.
„În perioada 2002-2004, în calitate de asociat şi administrator al mai multor firme private, inculpatul a semnat trei contracte de finanţare PHARE cu Ministerul Integrării Europene. Este vorba de un contract privind înfiinţarea unui centru electronic de formare, consiliere şi plasament pentru şomeri şi absolvenţi, alt contract privind facilitarea accesului la Internet şi asigurarea unor servicii de informare electronică; cel de-al treilea se referă la furnizarea unor pachete software în mediul Internet. În cadrul celor trei contracte, inculpatul a primit o finanţare nerambursabilă din bugetul Comunităţilor Europene în valoare totală de 382.459 lei şi 36.472 euro” Rechizitoriu DNA.
În calitate de semnatar al contractelor de finanţare şi responsabil pentru implementarea celor trei proiecte PHARE, Adrian Negru a folosit şi prezentat autorităţilor de implementare, respectiv contractantă, atât documente cât şi declaraţii inexacte şi false pentru a obţine pe nedrept fondurile europene.
Pe de altă parte, având la dispoziţie finanţările nerambursabile, omul de afaceri a schimbat destinaţia utilizării acestora fără să respecte prevederile contractuale şi legale, folosind banii în interes personal, respectiv pentru a-şi cumpăra o casă în Bucureşti.
Se folosea de o reţea de firme fictive sau controlate de el
Procurorii precizează că Adrian Negru a trucat licitaţiile pe care era obligat să le organizeze în vederea achiziţionării de bunuri şi servicii, toate contractele de furnizare fiind acordate, la preţuri umflate, unor firme administrate sau controlate de el, societăţi româneşti sau înregistrate în Germania.
De exemplu, în cazul a două din proiectele PHARE, licitaţia a fost câştigată de firma prezentată în acte ca „SBAN DEUTSCHLAND” care, în realitate, se numea „SBA Negru inhaber Dr. Adrian Negru”, iar o altă participantă la licitaţie a fost „Schuder Datensysteme GmbH” care, în realitate (conform informaţiilor transmise DNA de autorităţile germane) era desfiinţată încă din anul 1997.
Sumele încasate cu titlu de finanţare nerambursabilă au fost cheltuite în foarte scurt timp de la încasare, precizează DNA, inculpatul dispunând plăţi sau ridicări de numerar fără legătură cu obiectul contractelor PHARE. Ulterior, Adrian Negru avea să prezinte drept justificare extrase de cont false.
Se încarcă comentariile...
