Cum a devenit o epavă ceea ce trebuia să fie simbolul marinăresc din Galaţi

Pânzarul Moldovenesc - celebra replică a vasului istoric folosit pe vremea lui Ştefan cel Mare – n-a mai „simţit” atingerea apei de trei ani din cauza stării deplorabile în care se află. O investiţie de aproape jumătate de milion de euro pare să se fi dus pe apa sâmbetei din cauză că nimeni nu a ştiut cum să o valorifice în cei zece ani de la construcţie.

Lucrările la Pânzarul Moldovenesc „Ştefan cel Mare şi Sfânt” au început în primăvara lui 2004, iar lucrările au durat doar patru luni. Constructorul – Societatea SPAT din Galaţi – a folosit ca modele două machete expuse la Muzeul Marinei din Constanţa, realizate şi acestea după descrieri vechi, făcute de cronicarii vremurilor. Autorităţile locale şi judeţene au lansat Pânzarul la apă pe 4 iulie 2004, în cadrul unor festivităţi de la care nu au lipsit reprezentanţi ai bisericii şi ai Ministerului Culturii de atunci. Arhiepiscopia „Dunării de Jos” nu putea să lipsească de la acest eveniment, mai ales că în 2004 s-au organizat mai multe activităţi religioase prilejuite de aniversarea „Anului Ştefanian”.

Corabia a costat aproape nouă miliarde de lei vechi, ceea ce însemna la vremea respectiva mai bine de jumătate de milion de euro, banii provenind de la bugetul Consiliului Judeţului Galaţi. Pânzarul Moldovenesc avea un motor de 70 CP, o instalaţie de navigaţie cu ajutorul satelitului, dar şi multe alte dispozitive electronice moderne care să permită navei să facă plimbări până în Marea Mediterană, în Malta şi chiar până în Gibraltar. Cronicarii spun că pânzarele domnitorului Ştefan cel Mare ajungeau, în urmă cu 500 de ani, chiar şi până în Gibraltar.

Timp de câţiva ani, pânzarul a fost folosit la paradele navale prilejuite de Ziua Marinei, dar pentru că proprietarul (Cosiliul Judeţului Galaţi) nu a mai alocat fonduri pentru întreţinerea lui, acesta a fost expus pe Faleza Inferioară. A stat şi acolo o bună perioadă, fiind coborât la apă doar de Ziua Marinei. „Costurile de urcare-coborâre sunt foarte mari, aşa că nu ne-am putut permite să coborâm vasul decât la Ziua Marinei”, ne povestea Răzvan Avram, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” la vremea respectivă. Un incident stupid a însemnat practic dispariţia definitivă a pânzarului din peisajul de la Faleză. În timpul unei ecologizări făcută pe Faleza Inferioară, o maşină de gunoi a lovit corpul navei, făcându-i o gaură de dimensiunea unei mingi de fotbal. Asta se întâmpla prin 2011. Autorităţile au căptuşit gaura şi au lansat la apă nava pentru a participa la parada de Ziua Marinei din acel an.

La aproape o săptămână de la Ziua Marinei, nimeni nu ştia ce s-a întâmplat cu vasul. Apăruseră chiar zvonuri că după paradă, pânzarul s-ar fi scufundat înainte de a ajunge la mal. Neoficial, am aflat atunci că Pânzarul era acostat la unul din pontoanele părintelui spiritual: Societatea SPAT. Şi nu pentru că ar avea probleme de navigaţie, ci pentru că, pur şi simplu, nu are ce face pe Dunăre. Nimeni nu-l închiria din cauza costurilor ridicate de marş pe Dunăre, aşa că vasul trebuia să stea la mal. Patronul firmei, Mihail Mihai s-a arătat extrem de iritat când a fost întrebat despre “sănătatea” pânzarului. “Dar de ce vreţi dumneavoastră să ştiţi unde este vasul? Ca să băgaţi intrigi, voi vreţi numai să faceţi rău. Sunaţi-l pe proprietar ca să vă spună unde este vasul”, a tunat atunci Mihail Mihai. Evident că scopul nostru nu era să “băgăm intrigi”, ci să le spunem oamenilor că Pânzarul Moldovenesc este bine-mersi, ancorat la un ponton şi că niciunul din zvonurile răutăcioase cum că s-ar fi scufundat chiar după Ziua Marinei nu se confirmă.

Politicienii din noua conducere a Consiliului Judeţului Galaţi, aleşi în vara lui 2012, n-au reuşit să găsească o soluţie pentru a readuce în prim-plan Pânzarul Moldovenesc, motiv pentru care l-au uitat vreun an într-o hală a fostei fabrici de conserve de peşte. Pânzarul este astăzi „cazat” într-o dană a Şantierului Naval Damen şi arată ca o epavă arsă, e aproape de nerecunoscut. Proprietarul navei este Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, din subordinea CJ Galaţi, care nu a avut bani pentru repararea lui şi a ales soluţie de a face un parteneriat public-privat care să salveze nava. Tot în vara lui 2012 a apărut oferta Asociaţiei 3D - Dezvoltării Durabile a Dunării, care a cerut Centrului Cultural să se ocupe de această navă.

„Au luat nava în folosinţă cu titlu gratuit, o vor băga în reparaţii capitale, îi vor schimba chiar şi motorul. Apoi, o vor folosi doar în anumite scopuri, avizate şi de noi, şi chiar şi atunci vor face imagine oraşului şi judeţului Galaţi. În plus, ne-o vor da ori de câte ori vom avea evenimente culturale importante pentru urbe şi pentru judeţ”, spunea la mijlocul anului 2012 directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Sergiu Dumitrescu care se gândeşte deja şi la acţiuni de turism de genul „refacerea traseelor de pe vremea lui Ştefan cel Mare” sau „croaziere pe Dunăre în sus”.

La aproape doi ani de la predarea navei, cei de la Asociaţia 3D, n-au făcut absolut nimic, iar Centrul Cultural a pierdut statutul de proprietar, în favoarea Consiliului judeţului. Cei de la Asociaţia 3D spun că sunt pregătiţi să repare nava, deşi pare greu de crezut, la starea în care se află. „Nava va fi refăcută complet, lemnul care se află sub apă urmând să fie înlocuit cu şipcă acoperită de material epoxidic, catargul va fi înlocuit etc. Pânzarul astfel aranjat va face curse cu turişti pe linia Galaţi – Insula Mică a Brăilei”, ne explică Ciprian Dediu, fost director al Agenţiei Judeţene de Mediu, acum consultant tehnic pe probleme de navigaţie al Asociaţiei 3D.
Persoane interesate de astfel de curse sunt şi vor mai apărea, doar că reparaţia Pânzarului nu se poate face printr-o simplă plesneală din degete. „Ar mai fi nevoie de bani pentru reparaţii şi nici o autoritate locală nu vrea să contribuie”, ne mai explică Ciprian Dediu. Nici măcar distinsele feţe bisericeşti, care la momentul inaugurării s-au mândrit cu această realizare pentru care n-au plătit un leu. Nici măcar politicienii locali cu bani care la vremea respectivă s-au pozat cu nava şi au câştigat puncte electorale importante pentru lupta cu adversarii lor.