Un demers cultural şi istoric necesar. Autorităţile au decis clasarea monumentului funerar ”Maior Gh. Pastia”

Pentru a marca Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor Arheologice, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea a solicitat Primăriei Municipiului Focşani realizarea documentaţiei de clasare a Monumentului Funerar ”Maior Gh. Pastia”, în clasa valorică ”B”.

Din cercetarea istorică realizată de către specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vrancea au rezultat mai multe informaţii.

Conform testamentului din noiembrie 1928, maiorul Gheorghe Pastia a cerut să fie înmormântat în cavoul din Cimitirul Sudic al mătuşii sale Maria Botescu (Pastia). În acelaşi cavou se aflau îngropaţi cei doi fii ai Mariei Botescu, verii lui Gheorghe Pastia: George, mort în 1877 în Războiul pentru Independenţă şi Mihail, mort 1891. Este de menţionat că Maria Botescu, devenită Robescu prin cea de-a doua căsătorie, i-a supravieţuit maiorului Gheorghe Pastia, decedând în anul 1950.

"Cercetarea aspectului monumentului arată că acesta nu formează un tot unitar ci este alcătuit din două piese din marmură de nuanţe diferite: marmură de culoare alb-roşcată la partea superioară şi marmură de culoare gri la partea inferioară.

Partea inferioară poartă semnătura meşterului pietrar Nicolas (Nicolae) P. Renieris, sculptorul în marmură născut în anul 1856 în insula Tynos şi care a murit la Galaţi în anul 1910. Având în vedere anul morţii lui Nicolas P. Renieris (1910) şi data morţii maiorului Gheorghe Pastia (1929), este evident că partea inferioară a reprezentat iniţial un monument funerar în sine care nu era dedicat maiorului Gheorghe Pastia, ci verilor acestuia.

Partea superioară, dedicată lui Gheorghe Pastia, al cărei autor nu a putut fi stabilit cu certitudine este formată din două coloane care străjuiesc o placă de marmură, împreună sprijinind o cupolă triunghiulară pe care este aşezată o sculptură din marmură de formă conică şi un înger din piatră, larg răspândit în sculptura neoclasică funerară. Partea superioară a monumentului a fost suprapusă peste opera sculptorului Nicolas P. Renieris şi nu există, la această dată, informaţii exacte legate de autor. Documentele studiate arată că nu există o autorizaţie de construire pentru monumentul funerar al Maiorului Gheorghe Pastia, document obligatoriu conform legislaţiei vremii.

Conform informaţiilor din arhive, Primăria Focşani a luat în evidenţă monumentul funerar ca aparţinând Mairoului Gh. Pastia în anul 1941 când demarează procedura de achiziţii pentru lucrările de reparaţii la monumentul grav afectat de cutremurul din noiembrie 1940.

În 1942 Primăria Focşani a atribuit lucrările de reparaţii meşterului pietrar Nicolae Colios (născut la Pirgos în anul 1876, conform Registrelor municipalităţii din anii 1908-1911; sau în anul 1874 conform inscripţiei de pe crucea mormântului său din Cimitirul Sudic din Focşani) şi decedat în anul 1949 la Focşani.

Valoarea creaţiei în piatră a celor doi meşteri, Renieris şi Colios, a fost de altfel recunoscută prin introducerea în Lista Monumentelor Istorice (LMI) a mai multor lucrări ale acestora din judeţele Vrancea şi Brăila. Trebuie precizat că Nicolae Colios a lucrat şi la Mausoleul Eroilor din Mărăşti.

”Monumentul funerar Maior Gheorghe Pastia” are o mare încărcătură şi semnificaţie memorial-simbolică pentru municipiul Focşani: din averea proprie Gheorghe Pastia a finanţat construirea celor două aşezăminte culturale emblematice: ”Teatrul Municipal” şi ”Ateneul Popular”, monumente istorice clasate în Patrimoniul Cultural Naţional.

”Monumentul funerar Maior Gheorghe Pastia” trebuie să îşi ocupe locul în Patrimoniul Cultural Naţional şi să beneficieze de protecţia legii în memoria celui mai mare ctitor focşănean din secolul XX a cărui deviză a fost: “Nimic pentru mine, totul pentru neam şi cultura lui”.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea a solicitat Primăriei Municipiului Focşani realizarea expertizei, în vederea realizării documentaţiei de clasare de către un specialist atestat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a Monumentului Funerar ”Maior Gh. Pastia”, în clasa valorică ”B”, considerând că această lucrare monumentală răspunde următoarelor criterii din Ordinul Ministerului Culturii nr. 2.260 din 18.04.2008 privind aprobarea Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice:
I. Criteriul referitor la ”valoarea memorial-simbolică” a personalităţii filantropului Maior Gh. Pastia care din averea proprie a finanţat construirea celor două aşezăminte culturale emblematice pentru oraş care-i poartă numele:
• ”Teatrul Municipal”, Monument Istoric cod LMI VN-II-m-A-06462;
• ”Ateneul Popular”, Monument Istoric cod LMI VN-II-m-B-06488;
II. Criteriile ”arhitecturale, artistice şi urbanistice” a lucrărilor efectuate de către autori, opere a căror valoare a fost confirmată în epocă:
• Monumentul istoric ”Obelisc (1916-1919)”, cod LMI BR-IV-m-B-02185, realizat de către Nicolas P. Renieris în comuna Tufeşti, judeţul Brăila;
• ”Monumentul Eroilor (1877-1878)”, cod LMI VN-IV-m-B-06654, ridicat în comuna Vârteşcoiu, realizat de către Nicolae Colios;
• ”Monumentul Eroilor (1916-1918)”, cod LMI VN-IV-m-B-06615, din comuna Cîmpineanca, realizat de către Nicolae Colios;
• Precizăm, de asemenea, că cele 15 plăci din marmură albă cu numele eroilor din Mausoleul Mărăşti sunt creaţia sculptorului Nicolae Colios", potrivit unui comunicat al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vrancea.