Mărturii despre incendierea Templului Coral al evreilor din Focşani, înainte de pogrom. Înscenarea făcută de legionari
0
Pe 9 octombrie se comemorează Holocaustul în România, fiind Ziua Naţională a comemorării victimelor Holocaustului din România. Ziua a fost aleasă pentru că la 9 octombrie 1941 au început deportările evreilor în Transnistria.
S-au împlinit 79 de ani de la unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria României, când sute de mii de evrei dintre cei deportaţi au murit prin împuşcare, din cauza frigului, a lipsei de hrană sau a bolilor epidemice. În documentele de arhivă din Vrancea se păstrează un document original privind incendierea Templului Coral din Focşani de către legionary, în anul 1940.
Isac Landau, fost preşedinte al Templului Coral din Focşani, povesteşte într-o declaraţie dată în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea, în anul 1945, despre cum a fost incendiat de legionari locul de întâlnire al comunităţii evreieşti din oraş. Incendiul a fost pus pe seama unui evreu, Anton Alaci, lucru negat în faţa anchetatorilor de preşedintele Templului Coral.
În acea zi, Isac spune că a aranjat cu doi muncitori efectuarea unor lucrări de reparaţii în sinagogă.
“Nu am lipsit niciun moment de acolo. În acest timp, a venit o grupă de tineri, între care unul Porumboiu s-a suit în pod cu o lampă de petrol şi după zece minute s-a văzut ieşind fum din acoperiş.
Au sosit şi pompierii, care în loc să stingă au ajutat la lărgirea incendiului. Declar că Anton Alaci nu era în echipa de tineri sus arătată când a pornit incendiul. Din ancheta Parchetului şi a judecătorului de instrucţie reiese că a fost ordonată de prefectul legionar şi din declaraţia căpitanului de pompieri reiese că acest act s-a făcut în urma unui ordin primit”, spune Isac Landau în declaraţia sa.
FOTO: Document prezentat de Constantin Dogaru, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea
Isac mai povesteşte în declaraţie că a fost arestat atunci, iar cât a fost arestat şi anchetat Anton Alaci nu a fost citat în cauză, deşi fusese acuzat de incendiu.
De menţionat că în urmă cu un secol în Focşani exista una dintre cele mai mari comunităţi evreieşti din România, dar imediat după Al Doilea Război Mondial evreii au luat calea Israelului.
În preajma celui De-al Doilea Război Mondial în oraş încă mai locuiau 6.000 de suflete.
„Comunitatea din Focşani avea 6 sinagogi în 1896. Trei ani mai târziu, evreii reprezentau 25% din populaţia oraşului. În a doua parte a sec XIX-lea s-a deschis şi prima şcoală israelită, iar modernitatea aduce o creştere a importanţei comunităţii în viaţa economică a oraşului. Este şi epoca pătrunderii ideilor sioniste, Focşanii fiind un centru al sionismului est-european. Creşte numărul sinagogilor, iar discrepanţa socială în interiorul comunităţii evreieşti devine din în ce mai evidentă prin maniera în care se construiau sinagogile pentru săraci şi cele pentru bogaţi”, spune Mircea Rond, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Focşani.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, în urma a două valuri masive de emigrări în Israel, respectiv în 1949 şi 1950-1951 populaţia evreiască din Focşani se înjumătăţeşte. Regimul comunist a diminuat şi mai mult numărul evreilor, astfel că preponderent au rămas persoanele vârstnice.
Astăzi, numărul evreilor poate fi numărat pe degete, în schimb în judeţ mai există două sinagogi funcţionale, unde au loc periodic activităţi.
Vă mai recomandăm:
FOTO: Evreii din Focşani, mulţi au fost, prea puţini au mai rămas
Ce a însemnat pentru România migraţia evreilor după Al Doilea Război Mondial
Se încarcă comentariile...
