Bineînţeles că nu voi folosi cele trei salarii de pe el, ci doar salariul meu de fapt şi de drept care nu valorează mai mult decât am menţionat mai sus. Atât mi-au oferit toate guvernele laolaltă în ultimii 20 de ani.

Atât îmi pot permite într-o lună după 20 de ani de muncă. Şi, sper că până la sfârşitul lunii martie să pot să fiu în stare să-mi plătesc impozitul anual şi să profit şi eu de reducerea măreaţă de la plata impozitului sau de salariul mărit din februarie. 400 de lei brut la toţi profesorii, adică aproximativ 200 de lei net. Pentru noi contează foarte mult! Câteva alimente pentru părinţi. AHH! Mulţumesc!

Am fost nevoită să-mi mai iau o slujbă. Nu mai am timp să vă povestesc mereu vrute şi nevrute aşa ca înainte. Cu toate acestea tot nu ajung la salariul unuia favorizat de „prietenul” cu funcţie, cel care oferă pe tavă altă funcţie, chiar şi prin hotărâre de consiliu. De ce nu? Dacă se poate!!! După ce se va îndulci pedeapsa cu abuzul în serviciu, să vezi atunci „petreceri”.

Unii dintre noi abia fac faţă cheltuielilor curente şi alţii vor să rămână cu milioanele furate şi cu pedeapsa micşorată. Ca mine sunt mulţi, multe. Din rândul celor care muncim ca „proştii” de dimineaţă până seara şi, la finalul zilei, abia găsim resurse să ne mai mâncăm cina.

Puteam să aleg să plec din ţară şi să încep să înjur toate guvernele care şi-au bătut joc de mine. Am ales să rămân aici pentru că am sperat, dar cu speranţa m-a prins timpul din urmă, Guvernele, indiferent de culoare, ne-au amăgit şi ne-au dat firimituri, în timp ce ele au jucat ping-pong. 

A fost un ping-pong între puteri, între putere şi duşman, între duşmani şi prieteni, în căutarea „pokemonului pierdut” vs „contractului profitabil”. Am ales să rămân aici, să-mi plătesc amenzile, taxele, impozitele, greşelile, să fac economie un an de zile să pot pleca câteva zile într-o explorare geografică, nu neapărat concediu,

Am ales să rămân aici să pot vedea cum un Guvern îşi bate joc de oamenii cinstiţi ordonând urgent chestiuni care nu sunt pentru cetăţenii de rând, ci pentru cei care şi-au construit imperii din „muncă cinstită”.

Protestez pentru 13-14! Ordonaţi-o pe Nr. 15, vă rog, pe cea care aprobă iubirea pentru popor!!!