FOTO Tăiatul porcului la olteni: „Ce asomare? La noi, animalul se anesteziază cu ţuică!“

Membrii familiei Untaru, din comuna doljeană Brădeşti, şi-au ascuţit cuţitele cu două zile înainte de Ignat, s-au trezit cu noaptea în cap şi au dat drumul unui ritual din moşi-strămoşi: tăiatul porcului.

Ziua de tăiatul porcului a început înainte de răsăritul soarelui în familia Untaru, din comuna doljeană Brădeşti. Gospodarii şi-au chemat doi-trei vecini în ajutor, pentru că nu este uşor să tai două animale de 120 de kilograme. Ca să meargă treaba ca la carte, oamenii s-au încălzit mai întâi cu un păhărel de vin. Marian Untaru (40 de ani) a pregătit doi porci pentru sacrificare anul acesta, ca şi în anii trecuţi. Bărbatul susţine că cel care taie animalul trebuie să aibă mână bună pentru ca acesta să nu sufere. Cât despre asomare, doljenii au uitat-o demult. „La noi, porcul se anesteziază cu puţină ţuică. La tăiere nu trebuie să participe oamenii miloşi. Există o superstiţie: animalul moare mai greu, iar carnea şi şoricul nu vor şi fragede. Conform tradiţiei, dacă splina este umflată cu siguranţă va fi o iarnă grea. Noi, oltenii, facem cei mai buni cârnaţi din ţară. Ne-am boierit şi nu mai pârlim porcul cu paie. Acum, metoda cea mai practică şi la îndemână este butelia. Treaba merge repede şi nu stăm prea mult în frig. Eu, cum am tăiat doi porci, vă daţi seama că am avut de muncă nu glumă“, a povestit bărbatul, în timp ce tranşa porcul.

„Carnea ta să fie carne aurie“

Porcul este spălat imediat după sacrificare, iar gospodarii rostesc următoarele cuvinte: „Carnea ta să fie carne aurie“. Rolul gospodinelor începe în momentul în care carnea ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată. „Pe toată carnea punem sare, iar a doua zi începem prepararea bucatelor. Soţului meu îi plac foarte mult cârnaţi, aşa că am o reţetă aparte. În momentul în care gustă din preparatele mele, se vede pe faţa lui că sunt o gospodină desăvârşită. Pun carne tocată nici mare, nici mică, ustuori, sare, cimbru şi un pic de boia să îi dea culoare. Când cârnaţii sunt gata, îi înşir pe un băţ şi îi las în frig până la Crăciun“, a explicat Maria Untaru, soţia lui Marian.

Vecinii care participă la tăierea animalului aşteaptă cu nerăbdarea pomana porcului. Într-un tuci se pune carne macră şi se lasă la prăjit, după care se serveşte cu murături, mămăligă şi vin fiert. „Pomana porcului este cea mai bună carne. Este fragedă, iar în momentul în care guşti simţi că ţi se topeşte în gură. La noi, în zona Olteniei, sângele porcului amestecat cu mei este bun pentru afumatul copiilor atunci când se sperie sau sunt răciţi. Sunt tradiţii pe care noi, românii, le păstrăm cu sfinţenie din tată în fiu. Majoritatea ţăranilor au în curte câte un porc pe care îl sacrifică în preajma Sărbătorilor. Sincer vă spun că animalele sunt crescute doar cu cereale din gospodărie şi nu au E-uri. Produsele sunt bune şi nu se compară cu marfa din marile magazine, care se vinde şi la suprapreţ“, a povestit Ion Coman, un vecin al familiei Untaru.

Pregătesc bucate pentru Sărbători

Gospodinele recunosc că vor avea de muncă în următoarele trei zile. Din porcii sacrificaţi trebuie să pregătească tobă, cârnaţi, piftie, caltaboş şi carne la găleată. „Este bucurie mare în gospodăria unui oltean în momentul în care este sacrificat un godac. Cu vin fiert, ţuică şi muzică bună se serveşte carnea pregătită la ceaun. Tot greu rămâne asupra noastră imediat după ce porcul este sacrificat. Noi tăiem carnea şi hotărâm cât merge la cârnaţi, caltaboş sau tobă. Toată treaba este gata în câteva zile. Pe masa de Crăciun şi Anul Nou trebuie să fie bucate alese“, a explicat şi Maria Stolojan, o altă vecină.

Oltenii au mai spus că tradiţia cere ca porcul să fie tăiat cu câteva zile înainte de Crăciun şi, dacă se poate, chiar de Ignat (20 decembrie). „Anul trecut ,am tăiat doi porci de câte 200 de kilograme chiar pe data de 20 decembrie. Acum m-am grăbit puţin, pentru că am treabă atunci. Am învăţat să tranşez animalele din copilărie, de la tatăl meu. Am văzut că în magazine kilogramul de carne se vinde cu 14 lei. La noi, la ţărani, se dă cu 8 lei kilogramul în viu. Sunt oamenii care vin şi tocmesc animalul de când este mic. Văd exact ce mănâncă şi cum creşte“, a încheiat Marian Untaru.

Alternativă: porcul vietnamez

Porcul de Crăciun poate fi avea şi mai puţin colesterol, dacă alegeţi varianta vietnameză. Porcul vietnamez nu depăşeşte în greutate 80 de kilograme şi are mai puţină grăsime. Şoriciul, un deliciu pe masa românilor, este şi el mult mai gustos. Ionel Costache, un bărbat din Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, s-a gândit că va avea succes dacă va creşte aceste exemplare. Preţul unui kilogram de porc vietnamez este mai mare, însă, faţă de unul de porc românesc. În Dâmboviţa, porcul românesc se vinde cu 10 lei pe kilogram, iar cel vietnamez, cu 25 de lei.

Tradiţii şi superstiţii de Ignat

Sfântul Ignatie al Antiohiei, cunoscut în popor sub denumirea de „Ignatul porcilor“ sau „Inătoarea“, este sărbătorit de creştini la 20 decembrie. Există superstiţia ca în această zi, femeile însărcinate să nu lucreze, deoarece pot naşte copii infirmi. În tradiţia populară, se crede că în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiaţi. De acum încolo, nu se mai îngraşă, nu mai pun carne pe ei şi nu mai mănâncă, pentru că şi-au visat tăierea. În trecut, singura activitate permisă în această zi era tăierea porcului. Femeile însărcinate, de teamă de a nu naşte copii cu infirmităţi, respectau cu stricteţe interdicţia de a lucra. Tot în popor se spune că cei care nu respectă această zi sunt pedepsiţi aspru de cea care patronează ziua: Inătoarea, o femeie bătrână, lacomă şi urâtă. Potrivit credinţei populare, ea le ispiteşte pe femei să lucreze, după care le opăreşte.

În această zi, gospodarii taie porcul din care pregătesc apoi bunătăţi pentru masa de Crăciun. Specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi spun că, din bătrâni, se păstrează tradiţia ca, la tăierea porcului, cei care sunt miloşi din fire să nu stea în apropiere. Se crede că, altfel, porcul va muri cu mare greutate, iar carnea nu va mai fi bună. „Există şi obiceiul ca porcul tăiat să fie încălecat de un copil, ritual amintit şi de Ion Creangă în «Amintiri din copilărie». Se crede că acest lucru va aduce un an fără boli, plin cu bogăţii şi sănătate“, spune Alina Paul, etnograf.

De Ignat, femeile pisează grâu ca să aibă până la Crăciun. Fac un fel de turte, numite „cârpele Domnului Hristos“, pe care le mănâncă în Ajunul Crăciunului, cu miere şi nuci. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, din bătrâni s-au împământenit câteva obiceiuri. Când se taie porcul, sângele amestecat cu făină se mănâncă. Se crede astfel că bolnavii se însănătoşesc. Tot cu sânge se însemnează copiii pe frunte, ca să fie rumeni şi sănătoşi. Cei care au ajutat la tăiat primesc pomana porcului, de la care este nelipsită ţuica fiartă.

La realizarea acestui text au contribuit Ionuţ Dima şi Ionela Stănilă.