Interviu ÎPS Irineu: “Le doresc credincioşilor din Oltenia multă sănătate, bucurie, să se iubească mult…”!

Un interviu de excepţie cu mitropolitul Olteniei despre marea taină a sărbătorii Învierii lui Iisus Hrstos, a Paştilor

- ÎPS Voastră, cum trebuie să ne pregătim mai bine sufletul nostru pentru a întâmpina marea sărbătoare a Învierii Domnului?   

-Ne pregătim cu tot ceea ce ţine de fiinţa noastră, pentru că sărbătoarea aceasta trebuie să fie o sărbătoare a alcătuirii noastre, a compositului nostru, a sufletului şi a trupului nostru. Este important ca totul să vibreze, pentru că atunci când simţim că ceva este în afara sărbătorii, nimeni nu se bucură de sărbătoare! De aceea, de multe ori, dacă oamenii nu însoţesc postul cu sfânta rugăciune, cu înfrânarea gurii şi a dorinţelor, a patimilor, ei rămân undeva departe. Se bucură de post, dar nu se bucură în întregime de bucuria Învierii. De aceea postul este important şi ne îmbogăţeşte sufleteşte atunci când este însoţit cu milostenie, cu meditaţie, cu citirea sfintelor scripturi, cu tot ceea ce este  bun. Aşa cum vrem să aducem cuiva un cadou şi i-l dăm într-un mod cât mai sincer, mai gingaş, cu deosebită atenţie, mila noastră e darul înaintea Lui Dumnezeu!

-Învăţătura de credinţă creştin ortodoxă ne îndeamnă să învăţăm de la sfinţi şi de la mucenici modul cum trebuie să ne purtăm crucea, iar drumul Golgotei Mântuitorului este un exemplu revelatorîn acest sens!

-Vedeţi, înaintea noastră au fost cei care au ascultat cuvântul Lui Dumnezeu şi l-au pus în lucru, adică au împlinit şi cu fapta cuvintele Sfintei Evanghelii şi astfel au ajuns să strălucească în Împărăţia Lui Dumnezeu. Iar noi să-i pomenim pe sfinţi totdeauna în viaţa noastră, să le purtăm numele, să ne rugăm întotdeauna pentru mântuirea noastră. Deci, dacă ei au purtat cu bărbăţie, cinste şi cu multă bucurie crucea lor, unii au suferit mucenicie, alţii au suferit în peşteri şi în munţi, alţii au suferit în închisori şi în temniţă, alţii au fost bătuţi şi lepădaţi, pentru că aşa cum spune Sf. Apostol Pavel, în multe feluri şi în multe chipuri au fost asupriţi, credem că au răbdat pentru că aşteptau ceva mai bun, adică, Împărăţia Cerurilor. Dacă ei au înţeles aceste mesaje, această chemare a lui Dumnezeu, şi noi, de bună seamă, trebuie să ne însuşim viaţa noastră, să o păstrăm cu multă luare aminte, să o facem frumoasă şi bineplăcută Bunului Dumnezeu.

- Asprimea postului, ne învaţă cum trebuie să ne petrecem viaţa noastră sau ne arată cum să ne mântuim?

-Dacă mă întrebaţi, cum trebuie, de fapt, să ne petrecem viaţa noastră, vă răspund astfel: Prin post şi rugăciune, în primul rând! Mai ales că în vremea aceasta a încheierii Postului Mare, postul şi rugăciunea sunt de foarte mare importanţă pentru viaţa noastră. Aşa cum ne spune şi Mântuitorul Iisus Hristos, ca să luptăm împotriva diavolului, a ispitelor, n-avem decât două arme: postul şi rugăciunea. Prin post, noi ne curăţim sufletul, ne îmblânzim trupul, şi mintea, şi gândul, iar prin rugăciune ne îndreptăm spre Tatăl cel Ceresc, lăsând deschise porţile sufletului, ca Duhul Sfânt să vină să locuiască în interiorul nostru şi să ne curăţească de toată întinăciunea şi să mântuiască sufletul nostru.

- Care sunt minunatele binefaceri ale postului, aşa cum pot fi acestea percepute în Săptămâna Patimilor?

-Postul este foarte important în viaţa noastră, nu numai pentru că avem atâtea exemple de postitori. Prin post, Moise a primit tablele legii, prin post proorocul Ilie L-a văzut pe Dumnezeu, iar Mântuitorul Hristos Însuşi a postit 40 de zile! Toţi sfinţii sunt postitori şi rugători, pentru că postul îmblânzeşte sufletul şi trupul nostru, îmblânzeşte mânia, îmblânzeşte iuţimea, potoleşte patimile, potoleşte înfierbântarea trupească, iar rugăciunea este aceea care se ridică uşor la Dumnezeu, căci postul o ajută, o întăreşte, şi, iată, prin urmare, aceste arme sunt eficiente în lupta împotriva celui rău!

 -.Prin post şi rugăciune putem fi mai eficienţi în lupta cu ispitele veacului?

- Diavolul, dacă ne ispiteşte pe noi cu iuţimea şi cu plăcerea, noi îi rezistăm acestuia cu postul şi rugăciunea. În iuţime şi în mânie, diavolul ne îndeamnă să înjurăm,  să-i vorbim de rău pe alţii, să-i bârfim, să ne îndreptăm cu mânie spre aproapele nostru. În poftă, el ne îndeamnă ca să ne aruncăm în nămolul patimilor şi să trăim precum animalele. Dar, prin post şi rugăciune, noi îl biruim, fiindcă arătăm sufletul nostru ridicat deasupra acestor slăbiciuni omeneşti, deasupra grijilor de tot felul. Când posteşti, te poţi ruga mai uşor! Când posteşti, vii la biserică, pentru că aştepţi de la Dumnezeu să te mângâie şi să duci mai departe osteneala postului.

- Deci, să întărim rugăciunea şi după ce se termină Postul Mare?

- Prin rugăciune, ne grijim mai mult de viaţa noastră, de momentul trecerii noastre din lumea aceasta şi aşteptăm ca mila Lui Dumnezeu să se coboare peste noi, aşa cum ne învaţă Sfânta Scriptură, că acela care Îl cheamă pe Dumnezeu, atunci Dumnezeu va veni şi va locui în el. Ca atare, rugăciunea trebuie să fie o stare permanentă, pentru că permanent avem nevoie să-L avem pe Dumnezeu prezent în viaţa noastră.

- Ce le transmiteţi credincioşilor din Mitropolia Olteniei în ajunul Sărbătorii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos?   

- Multă sănătate, bucurie, să se iubească mult, să îndepărteze disputa, ura, pentru că totdeauna vrăjmaşul, când vede că oamenii postesc, se roagă,  merg la Biserică, vine cu oastea lui vicleană ca să găsească o spărtură în cetatea sufletului şi să introducă ceata lui de tâlhari. Să astupăm cât se poate de bine şi de mult aceste slăbiciuni ale noastre care sunt ca nişte crăpături în existenţa noastră, să le completăm cu puterea Lui Dumnezeu şi în mod sigur că vom simţi lumina şi bucuria Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi vom răspunde chemării Lui de a moşteni Împărăţia Cerurilor

Profesor Vasile Gogonea