Ziua Marinei, o sărbătoare de peste un secol: de la familia regală la stăpânirea bolşevică

Ziua Marinei, o sărbătoare de peste un secol: de la familia regală la stăpânirea bolşevică

Carol a II-lea la Ziua Marinei Colecţie Muzeul Marinei Române

De peste un secol, Constanţa este sufletul manifestărilor prilejuite de Ziua Marinei. Dacă la început familia regală era cea care dădea solemnitate sărbătorii, după război, în România manifestaţiile au fost închinate Zilei Flotei URSS. Sărbătoarea a fost confiscată de comunişti până în anul 1990.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sărbătorirea Zilei Marinei este consemnată în documente în anul 1902, când pe navele Marinei Comerciale s-au organizat primele serbări marinăreşti. Faptul că această zi s-a sărbătorit la data de 15 august, de Ziua Adormirii Maicii Domnului, făcea să crească importanţa zilei. Tradiţia a făcut ca în această zi cu dublă semnificaţie să fie botezate navele comerciale şi militare care intrau în înzestrarea Marinei Române. 
 
Fast de Ziua Marinei: bal pe apă, serate veneţiene, naufragiul Meduzei  
 
Organizată în toate localităţile limitrofe apei, la Constanţa serbarea avea cel mai mare fast. Aici venea familia regală să salute marinarii, iar evenimentul era unul de rezonanţă naţională. De Ziua Marinei veneau din Capitală trenuri pline cu excursionişti, dornici să participe la manifestări. 
 
Despre această sărbătoare naţională ne povesteşte Andreea Atanasiu Croitoru, muzeograf la Muzeul Marinei Române. În urmă cu un secol, prin adresa cu nr. 6.082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbatori: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a. c. - Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regale, alergări, serate veneţiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonautilor şi altele”. 
 
Serenade de mandolină şi ghitară
 
La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişatorului ,,Elisabeta“ printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de razboi rus ,,Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa. 
 
În 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor ,,Regina Elisabeta”. Manifestările au fost deschise pe 14 august, zi în care s-au desfaşurat la Constanţa cursele de bărci cu vele şi rame, militare şi civile. Premiile au fost asigurate de antreprenorul Cazinoului comunal şi de catre compania dramatică „Davila“. Programul a continuat cu o excursie pe mare cu vaporul ,,Împăratul Traian” şi o serată veneţiană. 
 

 
Cei prezenţi au putut admira focuri de artificii, serenade de mandolină şi ghitară în gondolă, coruri, dansul mateloţilor şi dansuri naţionale desfăşurate pe un ponton luminat a giorno, apariţia de monştri marini şi bărci alegorice, apărarea unei cetăţi la coastă, corabia naufragiată, mare bombardament naval între o galeră genoveză şi un torpilor, carnavalul bărcilor remorcate şi alte evenimente . 
 
Serbarea propriu-zisă, de a doua zi, a cuprins manevra de salvare a unui vas naufragiat, scafandri la lucru în apă şi la suprafaţă, sărituri cu bicicletele în mare, cavaleria nautică şi alergări de cai pe mare, catarg orizontal şi vertical cu premii, curse după raţe, curse în adâncime pentru scoaterea din adâncul mării a diferite obiecte, fără costum de scafandru, curse de înot şi, din nou, excursie cu vaporul ,,Împăratul Traian”.
 
Serbări în folosul orfanilor de război
 
La 15 august 1918, la Chilia Veche s-au organizat serbări nautice în folosul orfanilor de război. Acestea au constat din concursuri de bărci de monitoare cu rame, bărci de baraj, bărci de vedete, lotci pescăreşti, bărci de şlepuri. În partea a doua au avut loc jocuri marinăreşti la uscat. În partea a treia s-au desfăşurat curse de înot şi sărituri în apă, catargul orizontal cu purcel, goana şi vânătoarea de raţe, explozia unei torpile şi alte jocuri marinăreşti. Programul nocturn a inclus aprinderea pavoazului electric, jocuri cu proiectoare, coruri, statui de marmură, fântâni luminoase, serenade şi dans.
 
Ziua Marinei a continuat să fascineze opinia publică şi în anii ce au urmat. La 15 august 1937, pentru prima dată în istoria Marinei Militare Române, Franţa, mare prietenă a României, a trimis la Constanţa contratorpilorul ,,Vauban”, pentru a o reprezenta la serbările Zilei Marinei. Un an mai târziu, din cauza doliului naţional pricinuit de decesul, în ziua de 18 iulie, a M. S. Reginei Maria a României, tradiţionalele serbări de Ziua Marinei au fost amânate pentru data de 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului.
 

 
Ziua Flotei U.R.S.S.
 
În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-a arborat drapelele României şi ale Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice.
 
Între anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U. R. S. S. în ultima duminică din luna iulie, ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.
 
Din anii '60, manifestările au dobândit vădite accente propagandistice în detrimentul încărcăturii  spirituale ortodoxe. În cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret înmânau Steagul Roşu al C. C. al U. T. M., ulterior drapelul de Onoare al C.C. al U.T.C., şi diplome de onoare organizaţiilor şi tinerilor marinari fruntaşi în întrecerea socialistă. 
 
Din anul 1990, s-a revenit la vechea tradiţie a sărbătorii Sfintei Marii, organizându-se, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe porturi maritime şi fluviale evenimente de profil. 
 

Vă mai recomandăm:

Distrugătoarele României, aşii Marinei care au ajuns la fier vechi din cauza ruşilor. Navele erau mai bine echipate şi mai rapide decât cele pe care le avem azi

Basarabia şi Transilvania, „lebedele“ Mării Negre. Cum a fost salvat pasagerul Transilvania din mâna ruşilor printr-un joc diplomatic

Viaţa într-un coşciug de fier: războiul, trăit în submarinul Delfinul. Nepot de marinar: „Fiecare plecare a bunicului în misiune putea fi şi ultima“

Suferinţele unui ofiţer român în lagărul sovietic Oranki. „Şocul a fost când am văzut căruţe trase de români înhămaţi. Nu a fost o zi în care să nu-mi fie foame“

Aventurile unui ofiţer român: a fugit peste graniţe, de frica ruşilor, şi a lucrat la lansarea primelor filme din seria James Bond

 

 

Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 

Imagini din aceeasi galerie
  • Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 
  • Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 
  • Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 
  • Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 
  • Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 
  • Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 
  • Ziua Marinei Colecție Muzeul Marinei Române 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: