Protestul subversiv al românilor la votul din 1987, în plină dictatură comunistă: „Trădătorul care-a-nfometat poporul şi-a pus neamurile-n funcţii-cheie“

Nicolae Ceauşescu în timpul discursului din 29 aprilie 1974, imediat după ce a fost ales primul preşedinte al Republicii Socialiste România FOTO Fototeca online a comunismului românesc, Cota 3/1974

La 17 noiembrie 1987, cu ocazia alegerilor pentru Marea Adunare Naţională, mai mulţi alegători din Tulcea au ales să-şi exprime nemulţumirile. În urne s-au descoperit 195 de buletine de vot cu adnotări marginale „ostile“ şi „revendicative“.

Conform unui raport întocmit de Tudorel Milea, şeful Securităţii, aflat în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aflăm că au fost identificate şi ridicate mai multe materiale cu „conţinut ostil“. 

Este voba de un înscris cu carioca albastră de la secţia de votare nr. 9 , un înscris cu creion negru la Secţia de votare nr. 17 şi mai multe buletine cu însemnări ostile de la circumscripţiile electorale Sarichioi, Enisala. Respectivele buletine de vot au fost date Biroului S (Biroul de Cenzură a  Corespondenţei).

„Dacă într-o ţară electrificată nu se poate asigura 10 kilowaţi pe locuitor pe lună înseamnă că preşedintele ori e (neinteligibil), ori e bolnav de cultul personalităţii“, a scris un alegător tulcean pe buletinul de vot.

Un altul a scris: „Trădătorul care-a-nfometat poporul şi-a pus neamurile-n funcţii-cheie. A dat câinilor de la poliţie puterea celor de la fosta inchiziţie. Va izbucni un nou 1907“ sau „Nu meritaţi cretinilor. Jos guvernu“. 

Marea Adunare Naţională a fost organismul legislativ unicameral al Republicii Populare Romîne şi al Republicii Socialiste România în perioada 1948-1989.

De-a lungul timpului, Prezidiul MAN a fost condus de următorii politicieni (preşedinte sau vicepreşedinţi):

30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948: Constantin I. Parhon (preşedinte); Ştefan Voitec, Gheorghe Stere, Ion Niculi şi Mihail Sadoveanu (vicepreşedinţi)

13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952: Constantin I. Parhon (preşedinte)

2 iunie 1952 - 7 ianuarie 1958: Petru Groza (preşedinte)

7-11 ianuarie 1958: Mihail Sadoveanu şi Anton Moisescu (vicepreşedinţi)

11 ianuarie 1958 - 21 martie 1961: Ion Gheorghe Maurer (preşedinte)

21 martie 1961 - martie 1974: Ştefan Voitec (preşedinte)

martie 1974 - 18 iulie 1974: Miron Constantinescu (preşedinte)

26 iulie 1974 - 22 decembrie 1989: Nicolae Giosan (preşedinte)

Mesaje pe buletinele de vot Arhivă CNSAS

În Constituţia României din anul 1965, la art. 25 se spune: „Cetăţenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare. Dreptul de a depune candidaturi aparţine Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revoluţionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Român, a forţelor politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, a tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate. Nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi alienaţii şi debilii mintali, precum şi persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească de condamnare“.

Alături de Marea Adunare Naţională, Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste era organismul care decidea cine va fi numit în funcţia de preşedinte a Republicii Socialiste România. În preambului discursului nr. 1/1985 rostit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul realegerii sale în funcţia supremă de Preşedinte al R.S.R., se spune cum se pretreceau faptele.

Astfel, „Manea Mănescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a propus realegerea în înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, chezăşie sigură a transpunerii în viaţă a măreţului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Dând expresie voinţei unanime şi entuziaste a întregului popor, Marea Adunare Naţionala a reales, într-o atmosferă de puternică vibraţie patriotică, cu unanimitate de voturi, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai vrednic şi iubit fiu al poporului român, în suprema funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România“.

Vă mai recomandăm:

Acţiunea „Missouri”. Minciunile şi mofturile Ceauşeştilor la Casa Albă, la întâlnirea cu Nixon. Dictatorul i-a şocat pe americani cu subiectul privind evreii

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria

Secretele cu care a fugit Mihai Pacepa în SUA: diamantele sintetice, traficul de arme clandestin, numele agenţilor străini
 

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Operaţiunea „Olimp ’72“ – Cum i-a urmărit Securitatea pe sportivii români la Olimpiada de la München. Patzaichin: „Securiştii aveau urme de caschetă“

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini