Primul Congres al Românilor de Pretutindeni a început cu un scandal. Autorităţile de la Bucureşti le-au cerut delegaţilor, din senin, 500 de semnături

Primul Congres al Românilor de Pretutindeni a început cu un scandal. Autorităţile de la Bucureşti le-au cerut delegaţilor, din senin, 500 de semnături

Români din diaspora stând la coadă la vot Foto arhivă

Primul Congres al Românilor de Pretutindeni, care va fi organizat în 24-25 iunie la Bucureşti, a început cu un scandal, generat de o solicitare surprinzătoare a oficialilor Ministerului Afacerilor Externe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ca să participe la reuniune, un român din diaspora trebuia să strângă, în calitate de candidat la mandatul de delegat, câte 500 semnături din statul de reşedinţă, care să-i ateste reprezentativitatea şi o o solicitare de reprezentare a comunităţii româneşti din statul de reşedinţă. La congres pot participa doar 300 delegaţi, reprezentând comunităţi din toată lumea.

Ambasadele au transmis către românii din diasporă informaţii la 5 mai, iar termenul-limită era 12 mai. De exemplu: „Ambasada României în Canada a primit astăzi, 5 mai 2016, informaţii privind convocarea Congresului românilor de pretutindeni, organizat de Parlamentul României, cu sprijin din partea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE. Termenul limită pentru transmiterea documentelor privind candidatura delegaţilor la Congres este 12 mai 2016, ora 24:00, ora României“.

Petiţia diasporei din Canada

Modul „din scurt“ în care a fost organizat totul a stârnit reacţia comunităţii de români din Canada. Aceştia au iniţiat o petiţie online „România vorbeşte pretutindeni“ prin care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de guvernanţi.

„Se incearca din nou sa ni se arunce praf in ochi - proiectul Congresul Romanilor de Pretutindeni - un eveniment care, chipurile, ar aduce diaspora la masa discutiilor pentru a i se auzi, in sfarsit, glasul... MINUNAT!... Daca nu ar fi doar o incercare ieftina de a ne pune la colt si de aceasta data. Cum? Cu conditii, metodologii si termene absolut aberante, discriminatorii si ne fac sa ne intrebam care este miza unei asemenea initiative atata vreme cat participarea la Congres este conditionata de un termen limita de 7 zile!!! Se solicita strangerea a 500 de semnaturi OLOGRAFE si unice in termen de 7 zile! 500 de semnaturi in 7 zile, dupa un calcul aritmetic simplu, inseamna 71.42 semnaturi/zi. Si daca doar semnaturile ar fi cerute, poate ca nu ar fi atat de greu, dar se cer si date personale, ingreunand si mai mult procesul de aplicare.

Strangerea unui numar atat de mare de semnaturi este imposibila intr-un termen atat de scurt, mijloacele materiale si umane ale asociatiilor sau persoanelor fizice din diaspora nepermitand acest efort imens. Consideram ca metodologia, conditiile si, mai ales termenele organizarii acestui Congres trebuie, imperativ, regandite, pentru a putea fi in concordanta cu asteptarile si necesitatile Diasporei, pentru ca acest eveniment sa nu fie unul dintre numeroasele actiuni menite doar sa arunce praf in ochii maselor, finantat din bani publici. Va rugam sa ne ajutati sa obtinem un numar cat mai mare de semnaturi, pentru a arata clasei politice ca s-a terminat cu perioada in care romanii au tacut si au inghitit! Acum Romania vorbeste de pretutindeni!“, spune grupul din Canada, care a iniţiat o petiţie online la 11 mai.

Gândit din 2007, realizat brusc în 2016

Congresul Românilor de Pretutindeni este un obiectiv prevăzut în Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007. Conform metodologiei privind organizarea alegerii delegaţilor, Congresul Românilor de Pretutindeni trebuia să se organizeze anual, sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, cu cel puţin 5 luni înainte de data de desfăşurare a alegerilor parlamentare în România.

De organizare se ocupă Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.

Cu prilejul primei sale reuniuni, ce va avea loc în acest an, 24-25 iunie la Bucureşti, Congresul îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare. Congresul va alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, organ cu caracter de reprezentare, care reuneşte reprezentanţii legitimi ai românilor de pretutindeni.

Reacţia Diasporei a convins

Preşedintele Secretariatului tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni este deputatul liberal Aurelian Mihai. În numele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi al Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, liderul a recunoscut joi, 12 mai, printr-o adresă oficială, că organizarea congresului a fost deficitară. Demnitarii au adus modificări la Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor la Congresul Românilor de Pretutindeni, ediţia iunie 2016.

„Având în vedere solicitările primite din partea românilor din Diaspora, precum şi termenul scurt destinat strângerii de semnături de susţinere, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi Comisia românilor de pretutindeni din Senat s-au reunit în şedinţă comună, marţi, 10 mai 2016. În urma dezbaterilor, membrii Comisiilor reunite au hotărât, pentru prima ediţie a Congresului Românilor de Pretutindeni, din iunie 2016, următoarele derogări de la Metodologie:

Numărul de semnături de susţinere a fost redus de la minimum 500 la minimum 250 pentru fiecare delegat, o persoană având dreptul de a semna pentru un singur reprezentant în cadrul Congresului;

  • Termenul de trimitere a documentelor şi listelor de semnături a fost prelungit până la 29 mai a.c. orele 24.00;

  • Verificarea, validarea şi înregistrarea delegaţilor, de către Secretariatul Tehnic al Congresului, vor avea loc în intervalul 30 mai – 5 iunie;

  • Invitaţiile vor fi trimise în perioada 6 – 10 iunie;

  • Lista finală a participanţilor va fi publicată până la data de 15 iunie 2016, ora 24.00.

  • Pentru cetăţenii români care trăiesc în diaspora, în sensul articolului 1, alin. (2) punctul b) românii emigraţi, care au cetăţenia română, cu domiciliul şi/sau reşedinţa în străinătate care se află în afara teritoriului României, se acceptă şi alte documente oficiale (în state în care nu există un permis de rezidenţă) care atestă şederea pe teritoriul ţării respective, documente cum ar fi permis de şedere, permis de rezidenţă, număr de asigurări sociale, cod fiscal (Italia) etc;

  • Potrivit art.1 alin. (2), punctul a) din Legea 299/2007, românii de pretutindeni din teritoriile istorice, având în vedere că o parte din aceştia nu deţin cetăţenia română, vor completa doar rubrica cu datele documentului de identitate din statul ai cărui cetăţeni sunt.

Documentaţia delegaţilor, potrivit metodologiei, însoţită de listele de susţinători aferente participării la Congres pentru fiecare delegat vor fi scanate şi trimise prin email la adresa diaspora@cdep.ro.“

Ce prevede legea diasporei

Legea nr. 299 2007 republicată privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni reglementează:

a) drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, denumite în continuare români de pretutindeni;

b) rolul şi îndatoririle autorităţilor competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni.

(2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte:

a) persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României, indiferent de etnonimul folosit;

b) românii emigraţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora, precum şi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care prestează în afara teritoriului României activităţi lucrative.

(...)

Art. 8

(1) În scopul întăririi legăturilor cu românii de pretutindeni, anual se organizează sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni, cu consimţământul autorităţilor statului respectiv, în cazul în care se decide organizarea în străinătate.

(2) Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.

(3) Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul Românilor de Pretutindeni îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare.

Art. 9

(1) Congresul Românilor de Pretutindeni alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.

(2) Guvernul României va asigura Consiliului Românilor de Pretutindeni un spaţiu corespunzător.

(3) Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(4) Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.

(5) Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., va asigura secretariatul tehnic al Consiliului Românilor de Pretutindeni şi asigură finanţarea activităţii acestuia.

Legea mai prevede printre altele instituirea ZIlei Românilor de Pretutindeni, care se va sărbători în fiecare an la 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor.

Pe aceeaşi temă:

Unirea celor trei popoare româneşti: Diaspora, românii din ţară şi românii din Moldova

Klaus Iohannis, la o dezbatere despre Diaspora: Votul prin corespondenţă, un vot câştigat cu multă trudă

Români dezamăgiţi de preşedintele ales: Iohannis, „o invenţie a băieţilor deştepţi“ cu care „ne-am luat din nou ţeapă“

Români din diaspora, reacţii dure pentru Iohannis, după scandalul ANAF-Antena 3: „Le-aţi dat ţara înapoi. Sunt furios şi scârbit de blatul pus la cale de Cotroceni”

Mesajul jignitor al preşedintelui PSD Diaspora către un ziarist: „Mi-am riscat viaţa la Revoluţie pentru voi, jegurilor!“

 

 

citeste totul despre: