Memorial al victimelor Canalului, lângă Poarta Albă. Românii, chemaţi să sprijine ridicarea monumentului închinat luptătorilor anticomunişti
0
Un Memorial în aer liber al victimelor Canalului Dunăre-Marea Neagră va fi ridicat la Galeşu, lângă Poarta Albă, unde se află monumentul dedicat celor exterminaţi în cel mai mare lagăr concentraţionar din România.
Proiectul este demarat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) Constanţa, care au deja proiectul edificiului ce se va întinde pe o suprafaţă totală de 4.600 metri pătraţi.
O alee în formă de cruce va fi străjuită de plăci din granit negru pe care vor fi înscrise numele dispăruţilor - 841 din statistica oficială, dar incompletă.
În capătul din nord va fi ridicată o troiţă şi în mijloc va fi aşezat un stâlp al infamiei, care exista în lagărele Canalului, unde rebelii erau legaţi, zdrobiţi în bătaie, ciuguliţi de vietăţi şi lăsaţi să moară.
Lângă memorial va fi ridicat un schit, a cărui obşte va avea grijă de el, astfel că Arhiepiscopia Tomisului se va implica în proiect.
Memorialul va costa 960.000 lei, bani pe care deţinuţii politici au început să-i strângă. Ei susţin deja întreţinerea monumentului de la Galeşu, care are forma unei coloane a infinitului stilizată, având coloniile de muncă de pe traseul Canalului menţionate pe fiecare bloc de piatră.
Primăria Poarta Albă, care putea face din monument o emblemă a sa, a preferat să taie subvenţionarea prin care se asigura paza monumentului, ceea ce a dus la pericolul distrugerii acestuia. De câţiva ani, AFDPR a preluat cheltuielile cu paza, curăţenia şi reparaţiile, din nişte venituri mult sub nivelul cu care au fost răsplătiţi revoluţionarii, falşi sau merituoşi.
Astfel că pentru construirea singurului Memorial al Canalului, deţinuţii politici au apelat la donaţii. Prima firmă care a trimis o sponsorizare este ALRO Slatina, ce a oferit 10.000 lei pentru proiectul de comemorare a victimelor comunismului.
Câteva instituţii publice din restul ţării au declinat contribuţia, motivând că nu pot susţine, ca autoritate publică, monumentul altui judeţ - „deşi acest lucru se poate face“, spun membrii AFDPR care au studiat legea.
Ei arată că totuşi monumentul nu este doar al Constanţei, ci un simbol al trecutului României, pentru că aici au murit oameni din toate colţurile ţării, consideraţi de comunişti duşmani ai poporului.
Alte entităţi contactate, firme sau instituţii, din ţară sau chiar din Constanţa, inclusiv Consiliul Judeţean Constanţa, nu au răspuns în niciun fel. „Ceea ce ne face să credem că ei ne consideră încă duşmani ai poporului“, afirmă Paul Andreescu, liderul AFDPR Constanţa.
Paul Andreescu: „Să pleci capul în faţa unor guvernanţi corupţi, de neimaginat pentru un deţinut politic“
Trecutul de jertfă al Rezistenţei anticomuniste trebuie cunoscut şi nu trebuie uitat, pentru a nu fi repetat.
„Ceea se întâmplă acum ne duce la gândul la acele vremuri, când oamenii erau prigoniţi pentru convingerile lor. Nu este vorba numai despre 10 august, ci despre toată perioada post-revoluţionară.
Urmaşii nomenclaturiştilor şi oameni ai Serviciilor sunt plantaţi până la cel mai înalt nivel pentru a supraveghea tot ce se întâmplă. Ei compromit oameni dispuşi la compromis, oferindu-le posturi, funcţii şi avantaje, ajungând să dicteze până şi cine primeşte decoraţii de la Preşedinţie.
Astfel sunt înlăturaţi foşti deţinuţi cu ani grei de temniţă, care au conduită şi activitate, fiind răsplătiţi unii cu merite mult mai mici. Să pleci capul în faţa unor politicieni corupţi, doar ca să-ţi păstrezi scaunul, maşina şi secretara… este de neimaginat pentru un fost deţinut politic“, afirmă Paul Andreescu, lider AFDPR, care contestă compatibilitatea preşedintelui AFDPR Octav Bjoza cu calitatea de subsecretar de stat pentru problemele luptătorilor împtriva regimului comunist în Guvernul PSD Dăncilă.
El acuză farsa autorităţilor care au anunţat acum câţiva ani că vor fi traşi la răspundere 35 torţionari. Doar 2 au fost condamnaţi - Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior, comandanţi de lagăre.
„Am spus atunci că este doar praf în ochi aruncat pentru protejarea adevăraţilor criminali, care se bucură de privilegii. Acesta a fost motivul pentru care am fost tăiat de pe lista decoraţiilor, deşi nu ţin la ele. Cancelaria prezidenţială nu mi-a oferit un răspuns lămuritor şi m-a trimis în final la consilierul Andrei Muraru, fost preşedinte IICMER. MI-a fost clar atunci de ce nu am primit distincţia“, spune Andreescu.
AFDPR Constanţa încearcă să obţină drepturi pentru copiii de deţinuţi politici, născuţi înainte de arestarea părinţilor, care au suferit toată viaţa de pe urma condamnării părinţilor, fiind excluşi din şcoli şi lăsaţi pe drumuri. Ei sunt excluşi în continuare şi de la Legea 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de dictatura comunistă din motive politice. Pentru copiii strămutaţilor există compensanţii că au suferit alături de părinţi în bejenia lor. „Legea n-a fost, însă, modificată, nici acum“, precizează Paul Andreescu.
La ora actuală, AFDPR Constanţa ocupă un spaţiu impropriu, pentru care plăteşte chirie, după ce fostul sediu din Piaţa Ovidiu a fost retrocedat. „S-a găsit un proprietar“, zâmbeşte Andreescu.
Actualul sediu AFDPR Constanţa, ocupat cu chirie Foto S.I.
Întrevederea cu primarul Decebal Făgădău n-a avut niciun efect, astfel că nici promisiunea de a îngriji Cimitirul Eroilor nu a fost onorată, deţinuţii politici fiind obligaţi la plata de taxe către municipalitate, deşi sunt scutiţi prin lege şi au dreptul la un sediu alocat de Primăria Constanţa. „Statul român ne este dator cu respect pentru ce am pătimit, în numele libertăţii poporului“, au mai spus deţinuţii politici.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
