Fascinanta Dobroge, din cufărul bunicii la Muzeul de Artă Populară. Hainele etnice ale strămoşilor şi obiectele de decor din casele lor
0
Scoarţa dobrogeană cu decor geometric, şalvarii şi vestele brodate orientale, rochia balcanică din catifea (aromâni, bulgari, greci) şi alte minunăţii din portul popular şi din viaţa naţiilor care trăiesc în Dobrogea au fost expuse la Muzeul de Artă Populară din Constanţa. Timp de 6 luni vor putea fi admirate în vitrinele muzeale.
Expoziţia temporară „Dobrogea - multiculturalitate etnică“ este realizată cu piese de patrimoniu din colecţiile Muzeului de Artă Populară Constanţa. Acestea prezintă o imagine de ansamblu a diversităţii culturale din spaţiul dobrogean, în care s-au întâlnit alături de românii autohtoni şi cei balcanici (aromânii), comunităţi ale turcilor, tătarilor, bulgarilor, grecilor, ruşilor lipoveni, germanilor, precum şi grupuri etnice ale ţiganilor nomazi.
Etnografii constănţeni specifică faptul că pentru conturarea policromiei etnice din Dobrogea sunt prezentate atât portul popular tradiţional pentru fiecare grup etnic, cât şi piese reprezentative din decorul interioarelor locuinţelor.
În expoziţie se remarcă prezentarea costumului tradiţional al românilor dobrogeni şi a ţesăturilor specifice locuinţei lor: scoarţa dobrogeană cu decor geometric, pernele mari din lână şi ştergarele din bumbac şi borangic.
Românii balcanici, aşa cum mai sunt numiţi aromânii - sunt prezenţi în expoziţie prin costume cu piese din catifea şi lână decorate cu găitane, accesorii şi podoabe din argint şi mărgele, ţesături din interior din lână şi vase de uz gospodăresc din aramă, întâlnite în întreg spaţiul balcanic.
Portul oriental al turcilor şi tătarilor dobrogeni este uşor de recunoscut: costume cu şalvari şi veste cu broderii cu broderii orientale executate în ateliere urbane, accesorizate cu podoabe de argint şi piese de ceremonial religios. Interioarele musulmanilor sunt ilustrate prin ţesături şi broderii executate cu fir metalic şi mătase, care erau destinate împodobirii festive a camerelor nupţiale din gospodării.
Ruşii lipoveni din Dobrogea sunt reprezentaţi de costumul purtat în zilele de sărbătoare ale comunităţii, iar grecii şi bulgarii - prin portul lor tradiţional cu rochii din catifea, lână şi ilice din postav cu găitane, dar şi prin ţesături din lână specifice acestora din urmă, caracterizate prin motive decorative supradimensionate (calul) şi cromatica vie.
În expoziţie mai sunt prezentate un costum al ţiganilor nomazi argintari, precum şi piese pentru împodobirea ceremonială a capului de către femei în comunităţile germanilor.
Maria Magiru, directoarea Muzeului de Artă Populară Constanţa, aparţine neamului aromân al Dobrogei şi a studiat toată viaţa diversitatea portului popular al etniilor din această regiune. Tipologic, portul popular al românilor din Dobrogea aparţine tipului de costum din Câmpia Dunării - spune specialistul. „Elementul de românitate este prezent continuu în Dobrogea, în ciuda valurilor de popoare barbare care au traversat acest ţinut, dinspre nord şi dinspre sud. Aşa se explică numărul relativ restrâns de izvoare privind mărturii directe ale vieţii locuitorilor, cum ar fi portul popular, ce s-ar fi putut conserva doar în condiţii normale de viaţă. Dar elementul de continuitate a fost asigurat şi de desele pendulări ale românilor din Carpaţi. În jurnalele de călătorie ale cronicarilor străini care au venit pe aceste meleaguri sunt consemnate descrieri ale costumului popular dobrogean“, relatează Maria Magiru.
Materialele de bază sunt cânepa, inul, pieile animalelor, iar în ultimele două secole apar tot mai mult bumbacul şi borangicul procurat prin creşterea viermilor de mătase cu care se ocupau dobrogenii. Nota dominantă în materia primă a costumului este utilizarea ţesăturilor albe din fibre animale sau vegetale. Croiul este unitar, tăiat în foi drepte pentru a se folosi cât mai mult material, fără pierderi. Cămăşile tradiţionale dobrogene se mai găsesc în zilele noastre în lăzile de zestre ale bătrânelor satelor, păstrate cu sfinţenie pentru ultimul drum.
Pe aceeaşi temă:
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav
Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei
Se încarcă comentariile...
