Dobrogea interbelică, văzută de un fotograf neamţ. Locuri şi oameni ai timpului încremenit
0Departe de civilizaţia pe care se străduiau să o construiască monarhii României, Dobrogea interbelică apare încă sălbatică în imaginile vremii.
Kurt Hielscher (1881-1948), un fotograf neamţ născut în Polonia, a străbătut România la începutul anilor ’30, cunoscând Dobrogea de ambele părţi ale actualei graniţe româno-bulgare.
În periplul său, Hielscher a surprins locuri, oameni şi îndeletniciri ale naţiilor care şi-au găsit aici casa, după peregrinări şi frământări de secole.
Albumul „România” a apărut în anul 1933, la Editura F.A.Brockhaus din Leipzig - Germania, fondată de un renumit publicist de enciclopedii, Friedrich Arnold Brockhaus (1772-1823). Fotografiile sunt realizate în tehnica sepia, fiind prefaţate de Octavian Goga.
„Peisaje, arhitectură, viaţă populară“ este subintitulat albumul care se mai găseşte de vânzare pentru colecţionari la preţul de pornire de 400 lei, ajungând până la 250 euro pentru exemplare în stare excepţională.
Are în jur de 330 pagini, dintre care 300 numai cu fotografii. Dintre acestea, 30 pagini sunt dedicate Dobrogei. Pe lângă Dobrogea, colecţia cuprinde imagini din Muntenia, Transilvania, Moldova, Basarabia, cu români, ţigani, turci, saşi, secui, şvabi, aromâni, macedoneni, unguri.
Albumul lui Kurt Hielscher îi este dedicat „cu cea mai mare onoare“ Regelui Carol al II-lea al României, cel care l-a invitat pe fotograful neamţ în călătorie prin ţara noastră.
În selecţia din galeria foto „Adevărul” sunt prezentate imagini din Dobrogea rurală şi urbană care a rămas românească.
Din Constanţa avem înfăţişată Piaţa Ovidiu, în mijlocul căruia tronează statuia poetului roman exilat Publius Ovidius Naso.
Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi este fotografiat într-o stare de degradare aproape de dispariţie.
Casele ţărăneşti, în fapt nişte colibe, ţărani la câmp, fântâni şi mori de vânt alcătuiau peisajul Dobrogei interbelice, pe care privitorii tind să şi-l imagineze idilic, în ciuda greutăţilor evidente şi a condiţiilor de trai ce satisfăceau doar nevoi elementare, realitate care se regăseşte încă în actualitatea românească.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
