Ce vor putea învăţa copiii în gimnaziu, în viziunea Ministerului Educaţiei. Planul-cadru, desfiinţat de elevi şi de părinţi

Felul în care Ministerul Educaţiei, prin Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, propune schimbarea planului-cadru după care învaţă elevii de gimnaziu, este criticat deopotrivă de elevi şi de părinţi. Aceştia nu văd în variantele de revizuire actualizarea actului de învăţământ la necesităţile societăţii.

În aceste zile, mai-marii educaţiei din României analizează propunerile strânse din teritoriu pe tema revizuirii planului-cadru pentru gimnaziu. Planul are trei variante şi este elaborat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), instituţie naţională de cercetare, dezvoltare, inovare şi formare în domeniile educatiei şi tineretului, unitate conexă Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Dezbaterea publică, ce a constat în consultare online şi întâlniri în judeţe, a fost lansată la finele anului 2015 şi s-a încheiat la 23 ianuarie. Până la 7 februarie urmează a se face analiza propunerilor primite în cadrul procesului de consultare, iar în perioada 8-10 februarie se va face validarea din punct de vedere ştiinţific a proiectului revizuit de plan-cadru de către comisia de validare, care va fi supus avizării de către ISE.

Dar planul-cadru propus este criticat deopotrivă de elevi şi de părinţi. Elevii, principalii beneficiari ai actului de educaţie, sunt net dezavantajaţi de acest plan, în opinia Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Liceenii constănţeni care au participat activ la dezbaterile organizate de ISJ au cerut în mod oficial introducerea conceptului de „Curriculum la Decizia Elevului“ în locul celui de „Curriculum la Decizia Şcolii“, creşterea numărului de materii opţionale (care să fie două-trei la clasele V-VI şi trei-patru la clasele VII-VIII), precum şi introducerea în trunchiul comun a unei ore de Educaţie pentru sănătate şi a unei ore de Educaţie rutieră, a căror obligativitate este stipulată prin legi.

„Dorim schimbarea modului în care se aleg opţionalele, prin decizia şcolii în loc de decizia elevului, deoarece acum ele sunt centrate pe norma cadrului didactic şi nu pe elev. Propunerea noastră este ca fiecare elev să aibă libertatea de a alege la ce opţional participă, din paleta pusă la dispoziţie de unitatea de învăţamânt. În momentul de faţă, pe toată perioada gimnaziului, elevii au doar un opţional, rareori două. Este important ca numărul de opţionale să aibă un trend ascendent în timpul ciclului gimnaziului, fiind necesar ca trendul să fie continuat şi în ciclul liceal. Un număr mai mare de opţionale ajută elevul să se cunoască, să se descopere. Planul trebuie regândit de la zero“, declară Alexandru Manda (16 ani), liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Părinţii sunt de aceeaşi baricadă cu elevii. Adrian Topor, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din România, consideră că şi părinţii trebuie educaţi astfel încât să nu mai aibă în vedere doar interesul propriului copil, ci al unei comunităţi, al unei generaţii, al viitorului.

„Am respins toată modalitatea în care Ministerul Educaţiei a organizat această procedură, cu părinţi chemaţi şi puşi să aleagă între trei foi. Propunerile-cadru elaborate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei nu sunt însoţite de argumentări. În loc să micşorăm numărul de ore, pentru a nu mai sufoca elevii şi profesorii cu hârtii pe care nu le citeşte nimeni, planul-cadru menţine sau chiar măreşte numărul de ore. În şcoli, părinţii au fost «preparaţi“ de profesori să ceară, de exemplu, creşterea numărului de ore la Română. Întrebarea este: dacă în actuala formulă copilul ajunge în clasa a VIII-a agramat, fără să ştie să socotească, darămite să facă o scrisoare sau o cerere, cum l-ar ajuta mărirea numărului de ore să înveţe asta? Nu e clar că trebuie schimbat modul CUM sunt învăţaţi copiii? Calitatea, nu cantitatea contează, dar implementarea sistemului de management al calităţii în şcoli îl fac profesori care au participat la un curs de două săptămâni“, arată Adrian Topor, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din România (FAPR), liderul Asociaţiei Părinţilor din Constanţa.

Părintele este profund nemulţumit că nimeni nu vorbeşte de construirea de şcoli, astfel încât elevii să nu mai înveţe în două schimburi, în clase cu efective de 36-38 elevi. „La Constanţa se fac comasări, iar copiii sunt băgaţi să înveţe în laboratoare. În toate ţările dezvoltate, elevii învaţă într-un singur schimb dimineaţa, iar după-amiaza este destinată altor activităţi: sport, cursuri opţionale şi interdisciplinare, cercuri. Soluţia? Alocarea a 6% din PIB, care să ofere salarizare pentru profesori buni, pregătirea lor continuă, şcoli noi, o abordare modernă a învăţământului, un model valabil pentru 20 ani“, declară vicepreşedintele FAPR.

Analiza Comparativa a Celor 3 Variante de Plan Cadru Supuse Consultarii

Pe aceeaşi temă:

Drama celor şapte fraţi din Constanţa sălbăticiţi de părinţi. Cât de abuzaţi trebuie să fie copiii în România pentru a fi luaţi, în sfârşit, de stat

Elevii din România, dezamăgiţi de proiectul de buget al Guvernului Cioloş