Băştinaşii numiţi „românii din Turcia“. Un cărturar ardelean şi un dregător otoman le-au şcolit copiii

Băştinaşii numiţi „românii din Turcia“. Un cărturar ardelean şi un dregător otoman le-au şcolit copiii

Nifon Bălăşescu (stânga) şi Ismail Bey, cei care au colaborat pentru învăţământul din Dobrogea

O scriere periodică „pentru trebuintiele poporului romanu“ redă impresiile românilor care au păşit în Dobrogea înainte de momentul includerii sale în teritoriul statului român, în 1878.

Ştiri pe aceeaşi temă

Publicaţia „Cartîle sateanului romanu“ are ca motto „Descépta-te Romane!“ şi descrie într-o limbă română arhaică, pe alocuri greu de descifrat, care era situaţia în teren în Dobrogea înainte de 1878, pe vremea când era stăpânit de Imperiul Otoman, de aproape 460 ani.

Unul dintre cei care publică articole este Nifon Bălăşescu (născut la 1806, Haşad, Sibiu - mort la 1880, Măcin, Tulcea), un cărturar sibian care şi-a pus amprenta asupra învăţământului dobrogean.

Teologul şi-a dedicat viaţa ctitoririi de şcoli în regiunea prea puţin populată de români, care avea nevoie de carte pentru educaţia copiilor săi.

Părintele Bălăşescu îi numeşte pe dobrogeni „Românii din Turcia“ şi le deplânge starea în care i-a găsit, considerând că aceştia merită o soartă mai bună.

Iată rândurile aşternute de ctitorul Nifon Bălăşescu (semnat „Prof. Nifonu Balasiescu“) în periodicul ce se află în Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca:

„Romanii din Turci'a

Scólele române si episcopi'a româna in Dobrogea.

Dupa ce, eu subserisulu, cu ocasiunea caleteriei mele prin Turci'a europeana (1870-1875), spre a cerceta pe românii locuitori acolo, si starea vietiuirei loru a o cunösce; unde in provinci'a Dobrogea gasiiu 72 comune române, pe care tote, in unulu din articulii precedinti din acesta foie, le specificaiu cu numele, aratându-le si numenilu familieloru ce cuprindu fia-care din aceste 72 comune; — ier' in pregiurulu Vidinului aflaiu alte 66 comune, preste totu 136 comune in Dobrogea si Bulgari'a, mai tóte aceste comune curatu române, unde suntu câte putieni bulgari amestecaţi cu românii; si din aceste 138 comune române, unele suntu forte mari si populate, de 200, 300, pâna si de 600 familii române un'a, cum este Turtucai'a, preste ap'a de Olteniti'a, comuna de 625 familii, din care 565 suntu curatu române, si numai 60 familii bulgari; alte naţiuni acolo nu suntu.

Românii din Dobrogea suntu forte lucratori, ocupându-se cu totu felinlu de întreprinderi, avendu si pamentu bunu si indestulu, ei dupa impregiurarile locului tote necesarele le au, vite si alte averi materiale, fiindn cu töte multiamiti, numai un'a le lipsesce, nutriminentrulu spiritului si celu intelectualu, ei pe acest'a nu-lu au, care 'lu da numai scól'a.

Si asia dar' eu gasiiu pe bieţii fraţii noştri români din Turci'a cà ei scóle nationale prin comunile loru n'au, asia incâtu copii loru, din lips'a de scöle, crescu cáa vitele, fara nici o instrucţiune si, cându suntu mari, devinu toti numai servitori de josu si ordinari altoru naţionalităţi, cari totu suntu mai descepti de tatu românii, si caus'a, ca românii, cari din firea loru suntu destulu de descepti, dar' lipsindu-le scól'a si neinvetiându nimic'a in copilărie, cându se facu mari, totu nimic'a sciu, prin urmare dar', ei erescându mari, nu suntu buni de nimic'a.

Trist'a acesta stare a aceloru fraţi români din Dobrogea vediendu-o, cerui o impoterire delà celu de atunci bunu pasia in Dobrogea, Ismail Beiu, de a putea fi si acolo dascalu românescu, cum amu fostu si in Romani'a pe care o si dobândim, si asia eu cu acea arma intaritu, in calitate de directorii de a putea organisa' scóle primare prin comunele române din Dobrogea, care renduiala se impartasî si respectiviloru caimacani (prefecţi) de prin districte. 

Eu dar' cu acesta putere investitu, organisaiu 21 scole române, incepându cu cea din orasiulu Tulcea si anume:

1. In capital'a Tulcea, unde suntu 400 familii române

2. com. Niculitielu, cu 168 familii române

3. com. Isaccea, cu 186 familii române

4. orasiulu Hirsiov'a (Vâros,) cu 260 familii române

5. com. Groap'a Ciobanului cu 136 familii române

6. com. Garliciu, cu 125 familii române

7. com. Daienii, cu 315 familii române

8. com. Ostrovu, cu 105 familii române

9.  com. Topatu, cu 225 familii române

10. orasiului Macinu cu 360 familii române

11. comun'a Grecii cu 185 familia române.

12. comun'a Fontan'a Nedeli séu Satu-nou, 150 fam. române

13.  com. Turcôi'a cu 155 familii române


14. com. Jijil'a, cu 110 familii române


15. com. Picineag'a, cu 125 familii române


16. com. Arzaclau, cu 98 familii române


17. com. Pisic'a, cu 95 familii române

18. com. Garbanu, cu 94 familii române


19. com. Vacareanii, cu 285 familii române

20. com. Luncaviti'a, cu 250 familii române

21. com. Rachieriu, cu 60 familii române.

Toti noi institutori din aceste 21 scole române indata cu a loru numire si intarire in a loru funcţiune de profesori, fura plătiţi câti-va ani cu câte 200 lei (done lire turcesci) dela conaculu fia-cârui districtu, salariulu decretatu de bunulu de atunci pasia Ismail Beiu, efectuatu de directorulu scôleloru române de atunci pe acolo, Nifonu Balasiescu. „— Acum firesce ca aceea léfa de institutori pentru acele scôle nu mai esista, ea va trebui de nou creata, totu de unu asemenea barbatu, pentru scalele ce ier' din nou voru trebui a se crea pe acolo. 

Cu acea ocasiune atunci, directorulu scolasticu Nifonu Balasiescu, aru fi pututu infiintiâ nu numai aceste 21 de scôle, ci in töte comunele române Dobrogea, câte un'a, déca cârtile didaçtice (Abeçedariele) nu-i aru fi lipşitu câci numai atunci pentru copii din acelea 21 scole avea trebuintia de aprópe 3000 esemplare; toti dascălii cârtile pentru scole le cereau delà directorulu, si acest'a n'avea de unde sa li le dea ca pe acolo nici tipografii nici librarii nu suntu si din caus'a lipsei de aceste cârti, fu silitu se inceteze provisoriu din acesta frumósa missiune de a organisa scöle române in Dobrogea. 

Acum insa este neaperata trebuintia de infiintiarea unei scole bune române iu orasiulu Macinu, locu preste Dunăre de Brail'a, orasiu mare, care cade tocmai in centrulu comuneloru române din Dobrogea. In Macinu intre alte naţionalităţi (turci, bulgari, români), suntu 360 familii române, iér' bulgari numai vr'o 55 familii.

Românii din Macinu, ómeni forte vrednici si activi, vréu in multe sa imite pe fraţii loru vecini din Brail'a si Galaţi. Ei acum de vr'o 3-4 ani 'si facura o biserica noua românésca, separata de cea bulgara: si acum de unu anii redicara si o scola iérasi nöua, forte mare şi frumosa, in care potu incapea 350 scolari.

– Ba acestu locu frumosu (Macinulu), pentru positiunea lui comoda ese alesu si destinatu de cele 72 comune române din Dobrogea spre a fi resiedinti'a unei episcopii nóue române (episcopi'a româna din Dobrogea) care lucra dorita de toti românii, de-a se infiintiâ aici o episcopia românésca, fu din inima salutatu si firesce mai intâi dupa datoria incunoscintiatu si cerutu delà prea fericitulu patriarcu alu Constantinopolei, pentru care prea fericirea sea, cu totu sântitulu seu Sinodu in. 17. Octobre 1874, si dede aprobarea si archipastorésca sea binecuventare pre^er|jndu si formele ce trebue sa se faca in acesta privintia.

—• Totu asemenea si inaltu prea sânti'a sea archipiscopulu si mitropolitulu Calinicu, Primatulu României, rugatu fiindu de românii din Dobrogea, câ in acesta privintia sa le stea intr'ajutoriu, si Prea Sânti'a grabnîcu si bucurosu 'si dede inaltulu seu arcbipastorescu consimtiementu promitiendu in mai multe rânduri, tóta putinciosulu seu concursu la unu asiâ de fromosu si laudabilu actu religiosu naţionalii“.  

Sursa ilustraţiei de arhivă: delcampe.net

Pe aceeaşi temă: 

 
citeste totul despre: