Analiză electorală la mijloc de campanie. Cine poate fi noul primar al Constanţei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cazinoul din Constanţa, superba şi trista efigie a oraşului Mării Negre Foto Rafael Cucu
Cazinoul din Constanţa, superba şi trista efigie a oraşului Mării Negre Foto Rafael Cucu

Suntem la mijlocul campaniei electorale, iar peste exact două săptămâni, în duminica de 5 iunie, românii vor merge iar la vot pentru a-şi alege primarii şi consilierii - locali şi judeţeni. Schimbarea este cuvântul tot mai des rostit, dar câţi electori vor face uz de dreptul lor democratic în stabilirea aleşilor care să producă schimbarea mult-dorită?

Constanţa este oraşul care a suferit cel mai mult în ultimii 16 ani din cauza administraţiei locale. În timp ce marile oraşe ale României dau semne vizibile că se dezvoltă pe diferite direcţii - turistice, industriale, economice, tehnologii, artistice, Constanţa a ajuns oraşul căruia dacă îi iei Marea Neagră, nu-i mai rămâne nici măcar Cazinoul, ajuns o ruină jalnică.

Ce viitor o aşteaptă, ce mai pot face constănţenii cu drept de vot în aceste ultime două săptămâni, înainte de a decide pe cine să pună ştampila de vot? În primul rând, Constanţa are nevoie de oameni atenţi, implicaţi, cărora le pasă de comunitatea în care trăiesc sau din care provin.

Ce pot face constănţenii? Să se informeze, să studieze profilul fiecărui candidat şi să acorde votul aceluia cu care nu i-ar fi ruşine în faţa lumii. Acelui om care a dovedit că are bună-credinţă şi fapte care să-i dovedească responsabilitatea faţă de oameni.

Care este cel mai important lucru pe care-l pot face constănţenii? Să iasă la vot.

Privire pe scena electorală

Analistul politic Mihai Petre, fost jurnalist şi politician cu experienţă, a fost el însuşi în campanie pentru strângerea semnăturilor, dar s-a retras din competiţia electorală pentru funcţia de primar al Constanţei. „M-am concentrat ca fiecare listă de susţinători să fie reală. Din nefericire, lipsa infrastructurii logistice (corturi, voluntari) şi financiare (bani pentru corturi şi voluntari) au limitat considerabil efortul depus pentru colectarea numărului necesar de semnături. Am amânat acest anunţ până în ultima zi, întrucât am sperat ca demersul meu să reuşească. Astăzi a devenit clar că trebuie să accept realitatea, fără a privi la modul cum contracandidaţii mei au reuşit să strângă semnăturile necesare sau la legea care îngrădeşte dreptul de a candida“, a arătat Petre.

Acum, din afara cursei electorale, analistul politic face un portret al scenei locale pline de actori, mai mult sau mai puţini talentaţi.

„De cele mai multe ori, partidele au pus carul înaintea boilor, iar acest lucru s-a văzut în rezultatele de la alegerile locale. Adică, au pus candidatul înaintea sondajului care ar fi trebuit să schiţeze portretul robot al candidatului dorit de alegător.

Nu ştiu ca vreunul din cele patru partide importante, PSD, PNL, PMP şi ALDE, să fi realizat un sondaj care să reliefeze, înainte de numele candidatului, profilul acestuia. Partidele care au comandat sondaje au trecut direct la o listă cu persoane, fără a ţine cont de calităţile pe care constănţeanul le doreşte de la un candidat, viitor primar.

De aceea, cele mai recente sondaje efectuate de IRES, la comanda Digi24, şi Management Research Center, arată că, la 5 iunie, în Constanţa, prezenţa la vot estimată este de maximum 50%. Puţin, foarte puţin, într-un oraş care ar trebui să tresalte la gândul că, după 16 ani, poate scăpa de administraţia Mazăre-Constantinescu.

Constănţenii care spun că vin la vot sunt în procente similare cu cei de acum patru şi opt ani, deci, vorbim despre electoratele fidele partidelor importante. Deci, nu există niciun candidat care, cel puţin până azi, poate mişca masele şi scoate din casă, acest lucru fiind posibil datorită faptului că partidele nu şi-au calibrat candidaţii pe doleanţele constănţenilor“, explică Mihai Petre.

Analiza candidaţilor

Luând în considerare condiţiile actuale, analistul politic ajunge la o concluzie oarecum aşteptată. Singurul factor-surpriză, pe care constănţenii trebuie să-l furnizeze, este participarea la vot. Indiferent de rezultatul acestuia, nu putem să ne declarăm veşnic nemulţumiţi de administraţia locală, dacă noi înşine nu facem minimul gest de a ieşi la vot.

„În condiţiile unei prezenţe de 50-52% la vot, principalul favorit rămâne actualul viceprimar cu atribuţii de primar, candidatul PSD - Decebal Făgădău. Astăzi, singura necunoscută pare a fi procentul pe care Făgădău şi partidul său îl vor înregistra la alegeri; vor câştiga cu 50%+1, aşa cum o făcea Radu Mazăre sau vor sta la mâna altor partide pentru a face majoritatea în Consiliul Local Municipal?“, spune Petre.

Decebal, moştenitorul electoratului PSD

Decebal Făgădău este de departe cel mai bun candidat pe care PSD îl putea propune pentru funcţia de primar. Chiar dacă a fost vreme de ani buni viceprimarul lui Radu Mazăre, acest lucru nu îl afectează foarte tare. Sigur, îi atrage un anumit prejudiciu de imagine, dar acest prejudiciu este mai mic decât numărul de voturi care vin la pachet cu asocierea sa cu fostul primar. Mazăre a fost depozitarul a 70.000-80.000 de voturi, cifră pe care opoziţia nu o poate depăşi nici în vis.

În condiţiile unei prezenţe estimate de 50-52% la vot, adică în jur de 140.000 de constănţeni, dacă se face transferul de la Mazăre la Făgădău, 70.000 din 140.000 înseamnă 50%. Cel mai probabil, acest transfer nu se va face în totalitate, dar se va face suficient cât Decebal Făgădău să plece de la un minimum de 35%, avans greu de surmontat de ajuns de o opoziţie fărâmiţată în trei. În plus, candidatul PSD are capacitatea de a rupe voturi chiar şi din electoratul de dreapta, nemulţumit de oferta opoziţiei.

Amiralul, îndemn la luptă pentru tot restul Constanţei

Va fi în stare Opoziţia să furnizeze un contracandidat valoros, pentru care constănţenii să iasă la vot? Un astfel de „om providenţial“ ar fi stopat de mult domnia echipei Mazăre & Constantinescu. Candidatul „din afară“ trebuie să câştige încrederea constănţenilor şi să-i mobilizeze la vot. În fond, mai multe de o treime din electorat nu e decis cu cine să voteze.

„Opoziţia, ca de obicei, este fragmentată. Acum patru ani a fost în două, anul acesta este în trei bucăţi. Candidatul PNL, amiralul Vergil Chiţac, este fără doar şi poate cel mai bun candidat pe care l-a avut PNL din 1992 şi până astăzi. Nu-i foloseşte la mare lucru, pentru că partidul îl trage în jos. Problema lui Vergil Chiţac este PNL, un partid nereformat, greoi, imobil, lipsit de credibilitate, care a fost vreme de 16 ani anexa PSD în Constanţa. Până la depunerea candidaturii, Chiţac a dus lupte grele nu cu PSD, ci cu adversarii din PNL.

Ori, este imposibil să câştigi bătălia cu Decebal Făgădău şi maşina electorală a PSD atâta timp cât tu, candidatul PNL, trebuie mai întâi să te aperi de propriii tăi colegi de partid, precum şi de propria ta echipă de campanie, care mai mult încurcă decât ajută. Şansele lui Vergil Chiţac depind astfel de prezenţa la vot.

Cu cât este prezenţa mai mare, cu atât scade Decebal Făgădău şi creşte Vergil Chiţac. Meciul dintre cei doi se joacă intens la o prezenţă de minimum 55-58%.

Dacă prezenţa nu îl va ajuta pe candidatul liberal, întrebarea care se pune astăzi este dacă scorul lui Vergil Chiţac va fi peste cel al partidului şi dacă PNL Constanţa se va situa peste media naţională sau sub aceasta. Dacă partidul va fi sub media naţională, se anunţă nori negri peste organizaţia liberală de la malul mării. Iar dacă amiralul Vergil Chiţac va fi sub partid, este greu de crezut că va mai rezista multă vreme în fruntea organizaţiei municipale.

Jocul candidaţilor

„Ceilalţi doi candidaţi ai opoziţiei sunt Claudiu-Iorga Palaz din partea PMP şi Christian-Gigi Chiru din partea ALDE. De fapt, numai Palaz este candidat al opoziţiei, Chiru, ca reprezentant al ALDE, nu mai poate să se legitimeze ca om de opoziţie, dată fiind relaţia de colaborare de tip USL 2 dintre PSD şi ALDE. Cei doi s-au confruntat şi anul 2012 pentru locurile doi şi trei. Astăzi, se luptă pentru locurile trei şi patru.

Acum patru ani, Christian-Gigi Chiru l-a devansat pe Claudiu-Iorga Palaz, anul acesta lucrurile par să se stea taman invers, motivul fiind trecerea abruptă a lui Gigi Chiru de la PNL la ALDE.

Cei doi îşi joacă viitorul politic. În funcţie de procentele obţinute la aceste alegeri, pot emite pretenţii la alegerile parlamentare şi se mai pot gândi şi la anul 2020 ca potenţiali candidaţi la alegerile locale. Dacă nu vor obţine un minimum de 10%, este greu de crezut că vor mai conta în anul 2020“, face calculele Mihai Petre.

Programele electorale

„Cel mai trist lucru este că niciunul dintre cei patru candidaţi nu excelează la capitolul programe. Singurii care au variante scrise, dar care lasă de dorit, sunt Vergil Chiţac şi Claudiu-Iorga Palaz. Decebal Făgădău şi-a prezentat priorităţile printr-o scrisoare adresată constănţenilor la începutul acestui an şi dezvoltă ideea de Program în conferinţe săptămânale de presă, dar care nu ţin loc de Program scris. Gigi Chiru se limitează la postări pe Facebook, lucru, de asemenea, insuficient.

Capitolul Program a fost tratat cu superficialitate de toţi candidaţii, nu numai de cei patru mai importanţi. Referitor la ceilalţi candidaţi ai partidelor mici sau independenţi, astăzi, niciunul nu trece de marja de eroare.

Inflaţia de candidaţi, 12 la număr, lipsa Programelor, campania plictisitoare, mesajele terne, coroborate cu faptul că niciun partid nu a chestionat constănţenii cu privire la ce fel de candidat şi primar îşi doresc, au condus la trista situaţie în care ne aflăm cu două săptămâni înainte de alegeri: jumătate dintre constănţeni nu ies la vot. Şi mai trist este că dacă Radu Mazare ar fi candidat pentru un nou mandat, cu tot arestul preventiv si trimiterile în judecată, ar fi fost „mai favorit“ decât este astăzi Decebal Făgădău. Iar în loc de Mazăre putem vorbi de spre Vanghelie sau Piedone la Bucureşti. Acest lucru spune tot atât despre calitatea opoziţiei, cât şi despre lipsa valorilor sau promovarea valorilor inversate în toată societatea românească, fapt care influenţează decizia electoratului“, consideră analistul Mihai Petre.

Sondajul IRES

Dat publicităţii de Digi24, televiziunea care l-a comandat, sondajul IRES a fost realizat telefonic în perioada 12-13 mai, pe un eşantion reprezentativ de 1.109 de persoane cu drept de vot în Constanţa. Marja de eroare este de 3%.

Decebal Făgădău, PSD - 20%; Vergil Chiţac, PNL - 13%; Claudiu Palaz, PMP - 4%; Christian Gigi Chiru, ALDE - 4%; Omar Sunay, PND - 2%

Nicolae Grosu, PRM - 2%; Andrei Nicolae Tatu, independent - 2%; Ion Budi, independent - 1%; George Andrei Popescu, independent - 1%; Gheorghe Caruţiu, PNTCD - 1%

Dumitru Bădrăgan, PRU - 0,3%; Octavian Claudiu Ceti, PPU - 0,1%;

Nu votez - 4%; Indecis - 32%; Nu răspund – 15%.

Urna votare poza generica

Pe aceeaşi temă:

Principiul afişat de candidaţii la Primăria Constanţa: „Sărac şi cinstit“. Modelul Mazăre a adus DNA-ul în control

Analistul Mihai Petre despre Elena Udrea, candidatul-surogat care dă cu dreapta în stânga. Cum s-a născut cea mai controversată creaţie politică a lui Traian Băsescu


 


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite