Alina Mungiu-Pippidi, despre vâlva moscheii de la Bucureşti: „Toată povestea este de o prostie colosală. Se poate scrie un manual de cum să nu faci aşa ceva“
0
După o serie de personalităţi care şi-au exprimat opinia pe tema moscheii de la Bucureşti, alte două figuri publice fac declaraţii pentru ziarul „Adevărul“ despre acest proiect.
Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele Societăţii Academice din România (SAR) şi iniţiatorul platformei civice România Curată, dezamorsează din câteva cuvinte ideea de ameninţare pe care ar reprezenta-o construirea unei mari moschei la Bucureşti.
„Toată povestea e de o prostie colosală. Ponta e de vină că a început, Neagu Djuvara şi Băsescu sunt de vină că au continuat! Va să zică, avem relaţii ideale cu turcii noi, şi cu alţi musulmani, vezi cazul Arafat, şi fără să ne doară capul ne legăm la el, aruncă unul o piatră în blat şi nişte zeloşi sar să o scoată şi acuma relaţiile devin rele. Natural, Băsescu ţipă la ăia şi ăia la noi. Frate, se poate scrie un manual de cum să nu faci aşa ceva“, arată Alina Mungiu-Pippidi, politolog şi activist civic.
Ea se declară de acord în principiu cu Andrei Pleşu. Cu o precizare. „Pe fond sunt de părerea lui Andrei Pleşu, moscheile gigantice, ca si bisericile gigantice, sunt un simbol de naţionalism, le vezi în ţări autoritare, pustii, în Tunis, în Riad etc. Am bănuiala că Alah, ca şi Isus, nu face caz de grandomanie, vrea o comuniune mai naturală şi mai discretă!
Şi pentru asta, să ajutăm cu ce putem comunitatea noastră musulmană, cu care avem chiar relaţii excelente (când am fost în Crimeea, tătarii m-au felicitat pentru cum sunt trataţi tătarii noştri, rusii i-au discriminat îngrozitor) fără să facem subiect de tabloid! Vrem o moschee pentru musulmanii noştri, şi altii care s-or mai refugia de relele de la ei, nu un centru turistic pentru fanatici, şi în acest spirit trebuie să o facem“, face menţiunea Alina Mungiu-Pippidi.
„Este ruşinos ca musulmanii să fie trataţi în felul acesta!“
Costin Georgescu, fost şef al Serviciului Român de Informaţii, spune că nu este normal ca musulmanii să fie trataţi în felul acesta. „Pe mine m-a durut că musulmanii nu au avut un cimitir al lor la Bucureşti. Este ruşinos pentru România! Dacă ştiam pe vremea când eram şef al SRI, lucrurile nu rămâneau aşa“, afirmă Georgescu.
Fostul şef SRI consideră că s-a făcut prea multă vâlvă pe acest subiect, pe care iniţiatorii săi, Muftiatul Cultului Musulman, l-au descris în presă în amănunt. „Nu este vorba de vreo universitate, nici vorbă de aşa ceva. Ce nu-mi place este că moscheea, cu bibliotecă, şcoala de duminică şi cantină socială, se construiesc cu fondurile altui stat. De ce nu se implică statul român, care a ajutat deja alte culte? Este normal ca aceasta comunitate să aibă un lăcaş de cult, cum este şi dreptul românilor din alte state din Balcani şi Estul Europei. Părerea mea este că cineva din Răsărit are tot interesul ca în România să fie linişte. Cineva care este îngrijorat de implicarea României în soarta Moldovei, a Ucrainei. Ruşii, adică. Şi să nu uităm că cea mai mare moschee din ţara noastră a fost construită de Regele Carol I, asta spune ceva“, a punctat Costin Georgescu (foto).
Proiectul Muftiatului Cultului Musulman din România de a ridica la Bucureşti o moschee, anunţată ca fiind cea mai mare din Europa creştină, a dus la o controversă publică acidă. Contactaţi de „Adevărul“, mai mulţi lideri de opinie au păreri diferite despre oportunitatea acestui proiect care cuprinde o moschee, o bibliotecă, o cantină socială şi două săli de curs pentru şcoala de weekend a copiilor.
Bazată pe date concrete sau doar pe informaţii vehiculate, opinia publică este divizată de proiectul Muftiatului Cultului Musulman din România, care doreşte construirea la Bucureşti a unui centru care să cuprindă o mare moschee, o bibliotecă, o cantină socială şi două săli de curs pentru şcoala de weekend a copiilor. „Dorim să contracarăm focarele islamiste care funcţionează în moscheile neautorizate din Bucureşti şi din ţară“, a precizat muftiul Iusuf Murat.
Însă interpretările date proiectului au dus la alt mesaj, de risc extrem, care a neliniştit populaţia. O serie de personalităţi consultate de „Adevărul“ au vorbit la rece despre oportunitatea acestui plan, care deocamdată nu a fost pus pe hârtie.
„Oamenii sunt de bună credinţă“
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, nu se îndoieşte de buna credinţă a proiectului Muftiatului Cultului Musulman din România. „Cei de la Muftiat trebuie să declare clar şi repetitiv detaliile acestui proiect, pentru a elimina acest gen de suspiciuni - pe care trebuie să-l înţeleagă, pentru că şi acestea vin din partea unei categorii de oameni de bună credinţă. Asta este viaţa astăzi în Europa. Din punct de vedere al ridicării unui lăcaş de cult, care să servească indiferent cărei religii, nu sunt foarte multe lucruri de spus. Evident că orice musulman are dreptul să se roage în orice loc din România.
Din punct de vedere al propagandei, explicite sau implicite, prin intermediul zonei educative, s-ar putea să existe probleme. Astăzi, o anumită categorie de propagandă extremistă creează situaţii extrem de dramatice, în care oameni nevinovaţi cad victime. Există în Europa astfel de zone de pregătire - în Balcanii de Vest, în Franţa, în Germania, ţări cu democraţie consolidată. Statul islamic foloseşte persoane tinere pentru a semăna terorism, frică şi a omorî oameni nevinovaţi. Nu trebuie ca proiectul să aducă în România persoane din alte state, pentru că s-ar crea o dilemă culturală foarte serioasă, fiind vorba despre strategia unor entităţi nonstatale religioase care fac prozelitism.
Este obligaţia celor care diriguiesc Muftiatul şi România să clarifice situaţia şi sunt sigur că proiectul va fi acceptat de populaţie, pentru că românii sunt cât se poate de toleranţi. După părerea mea, gestul Guvernului de atribuire a terenului a fost un semnal de simpatie şi-atât. Nu cred c-a avut în vedere consecinţele, inclusiv percepţia publică. Dacă proiectul va conţine doar ce a prezentat Muftiatul, este în regulă atunci!“
Apel la echilibru
Ioan Talpeş, fostul consilier prezidenţial, face un apel la echilibru: „Suntem într-un moment în care şi dacă-ar fi apărut un proiect pentru România aproape de beneficul absolut, şi tot ar fi generat o dispută, cu variante pro şi contra. Este o zonă a derizoriului total privind situaţia în România. Şi pe mine m-a surprins modul în care s-a făcut această iniţiativă, trebuia deschidere publică, nu doar semnezi şi dai drumul. Indiferent de intenţie, perceperea fiecăruia a generat toată această discuţie aprinsă. I-aş face pe oameni să-şi amintească faptul că România a construit la Bucureşti prima moschee, la scurtă vreme de când a devenit independentă. Prin acest gest, România nu îşi încălca suveranitatea, şi-o confirma. Dacă ne-am duce în altă ţară islamică cu un astfel de proiect, în calitate de creştini, ar fi reacţii dure. Cât despre manifestările antimusulmane din România... sunt penibilităţi. Îmi imaginez totuşi că trăim într-o ţară civilizată. Excesele formulate, mai ales la nivelul vorbirii, ne îndepărtează de a avea o societate normală“.
Fără bani româneşti
Claudiu Săftoiu, fostul şef SRI, consideră că Guvernul României nu trebuie să aloce fonduri pentru ridicarea moscheii: „Implicarea sa financiară trebuie să fie cât mai redusă, altele sunt priorităţile pentru cetăţeanul român. Cât despre riscul pe care l-ar avea moscheea, inflamarea este absolut nejustificată. Trebuie manifestată prudenţă şi evitată total confuzia între lumea musulmană din România şi terorismul religios care loveşte punctual şi individualizat. Nu se poate pune semnul egal între comunitatea de aici şi excesele acelor grupări. Iar Serviciul Român de Informaţii este orientat de ani de zile în a contracara ameninţările teroriste venite din exterior. Nu avem vreo vulnerabilitate, România face parte din NATO, iar utilitatea unui astfel de edificiu poate fi acceptată în ideea diversităţii religioase, garantată de Constituţie“.
„Islamismul este o problemă“
Europarlamentarul Traian Ungureanu are opinia cea mai radicală: „Proiectul este complet nemotivat, este o insolenţă bine susţinută financiar. Nu este nicio necesitate pentru o mare moschee. Nu sunt riscuri imediate, dar marchează prezenţa simbolică şi vizibilă a Islamului într-o mare capitală europeană. Islamismul este peste tot o problemă, o prezenţă cu mari probleme. O astfel de iniţiativă nu trebuie finalizată“.
„Guvernul să explice!“
Andrei Oişteanu, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor de la Academia Română, este un susţinător al drepturilor minorităţilor, însă are o rezervă: „În contextul lumii în care trăim, finalizarea acestui proiect este inoportună şi riscantă. În primul rând pentru modul netransparent în care a fost gândit. Nimeni nu a fost întrebat, nu s-a făcut vreo dezbatere publică. Apoi este riscantă din cauza imensităţii proiectului. Aş înţelege dacă s-ar spune că musulmanii au nevoie de o moschee nouă. Aşa cum a ajutat Catedrala Mântuirii Neamului şi Sinagoga, Guvernul român să susţină Muftiatul la construirea moscheii, nu Guvernul turc, pentru că atunci apar semne de întrebare, deoarece nu are iniţiative nevinovate. Există o mişcare neo-otomană în ideologia preşedintelui Erdogan, de islamizare prin şcoli. Or, talibani înseamnă în limba paştună, adică afgană, studenţii de la medrese, acele universităţi confesionale, teologice, care funcţionau pe lângă moschei. Unele dintre acestea erau folosite la recrutări. Moscheea poate scăpa de sub control. Am o cerere către Guvernul român, să iasă public şi să arate de ce a atribuit acest teren, de unde vin banii, cine îi va gestiona, dacă SRI şi SIE sunt de acord. Asta ar calma neliniştile populaţiei“.
„Informaţii consistente, nu speculaţii şi poziţii radicale“
Cristian Preda, europarlamentar, judecă nepătimaş lucrurile, după analizarea informaţiilor care au scindat societatea: „În acest caz, dezbaterea trebuia făcută înainte de decizie. Sunt tot felul de informaţii care sunt livrate publicului. Este bine să discuţi pornind de la informaţii consistente, nu de la speculaţii şi nu de pe poziţii radicale. Altfel se ajunge la discordie, ca în cazul minaretelor din Elveţia, unde s-a făcut referendum prin care s-a renunţat la construirea acestora. Trebuie văzut acordul Guvernului cu partea turcă, care va fi finanţarea din partea Turciei şi dacă locul ales este cel mai potrivit. Puţini au înţeles de ce în Bucureşti trebuie construită moscheea, ştiu despre acele moschei clandestine care funcţionează, să vedem în ce măsură ridicarea moscheii le-ar anula. Trebuie găsită o soluţie elegantă, acceptată de toată lumea. Dacă nu, să se facă o consultare populară. Dar nu trebuie ca stângăciile politice să ducă la relaţii tensionate cu comunitatea musulmană şi nici relaţia cu Turcia nu e de neglijat şi de aruncat în criză“.
Mesajul iniţial
Guvernul României a alocat Muftiatului Cultului Musulman un teren de 11.000 metri pătraţi, lângă Romexpo, unde comunitatea doreşte construirea unui centru care să cuprindă o moschee, o bibliotecă, două săli de curs pentru şcoala de weekend a copiilor şi o cantină socială pentru nevoiaşi indiferent de religie. Statul turc va suporta costurile de 3 milioane euro. „Nu am vrut să ridicăm moscheea din banii contribuabilului român, iar Turcia ne-a mai ajutat, fără pretenţii, şi la reabilitarea moscheilor din Dobrogea. Am dori să fie cea mai mare dintr-o capitală europeană, în semn de preţuire pentru ţara noastră România care asigură drepturile şi libertăţile minorităţilor“, a declarat muftiul Iusuf Murat.
Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, a devenit un adversar al proiectului pe care îl agrease cu Turcia în mandatul său de preşedinte. El a făcut afirmaţia că aici va funcţiona o universitate teologică, deşi aceste date nu fac parte din planul Muftiatului. „Nu se construieşte încă o universitate. În timp se va dezvolta, da. Am dat o cifră. Acesta este un obiectiv. Nu o să vedem 6.000 de studenţi a doua zi după funcţionare. Dar asta este ideea. Nu pot să vă spun de unde am această informaţie. Dvs. puteţi să-mi spuneţi când aveţi o informaţie de la o sursă? O să mai am puncte de vedere publice. Subiectul îl tratez eu. Nu vreau să fiu parte a unor interviuri ale altora“, a declarat Băsescu.
Reacţii radicale
Pe internet au apărut deja petiţii şi grupări care contestă inclusiv cooptarea în Guvern a unui ministru musulman. Iniţiatorii, rămaşi deocamdată anonimi, pregătesc mişcări de stradă şi proteste în zilele următoare. Gruparea „Nu vrem mega-moschee in Bucureşti“ de pe Facebook respinge acuzele primite, postând următorul mesaj pe care îl redăm întocmai:
„Am fost etichetati ca fiind o grupare anti-muslmana, am fost acuzati de discriminare si intoleranta. Acuze false menite sa ne denigreze. Tinem sa precizam ca: 1. nu vrem o mega-moschee in Capitala Romaniei; 2. vrem in schimb o dezbatere publica serioasa pe acesta tema; 3. cerem Guvernului abrogarea HG 372/2015 printr-o Ordonanţă de urgenţă prin care terenul în suprafaţă de 11.295 mp să revină în proprietatea privată a statului; 4. daca Guvernul nu binevoieste sa abroge HG 372/2015, vrem ca bucurestenii sa se poata macar exprima cat se poate de democratic in cadrul unui referendul local daca sunt sau NU de acord cu construirea acestei moschei; 5. cerem Primariei Capitalei sa nu elibereze avizele necesare si sa nu emita autorizatia de construire pentru moschee.
Tinem sa precizam că respectăm minoritatea turco-tătară din România, una dintre minorităţile naţionale cele mai loiale Statului Român, care nu a emis niciodată pretenţii autonomiste şi nu a contestat niciodată unitatea şi integritatea Statului Român. Temerile noastre sunt strans legate de situatia actuala din Europa si tarile arabe, acolo unde adeptii Statului Islamic ucid in numele Coranului, situatie in care nu dorim sa se gaseasca si tara noastra. De asemenea confirmam, asa cum am sustinut in aceste zile, ca vom incepe saptamana viitoare o serie de actiuni in strada.“
Semnificaţia unei seri
Un eveniment îndelung planificat a avut loc în seara de 8 iulie în comunitatea musulmană, aflată în postul Ramadanului. Preşedintele Klaus Iohannis a participat la cina festivă de Iftar, ce s-a desfăşurat la hotel Marriott din Bucureşti. Coincidenţă, sărbătorirea a avut loc chiar în sala Constanţa, denumită după oraşul de la malul mării în care îşi are sediul Muftiatul Cultului Musulman din România.
Cina de Iftar este masa de seară a musulmanilor din luna Ramadanului, sfântă pentru ei. Are loc la asfinţit, după o zi în care credincioşii nu au voie să mănânce sau să bea nici apă, decât dacă este absolut necesar.
Prin tradiţie, Muftiatul organizează o dată pe an o cină festivă la Bucureşti, la care invită demnitari de rang înalt din România şi de la ambasade.
Anul acesta, Iftarul a nimerit într-o perioadă tulburată de proiectul marii moschei de la Bucureşti, prezentat în premieră de „Adevărul“. Teama de a nu atrage extremişti ai Islamului a generat dispute în spaţiul public, inclusiv declaraţii riscante făcute de fostul preşedinte Traian Băsescu.
„Nu înţelegem de unde au ieşit aceste afirmaţii cu 6.000 studenţi care vor veni să studieze la o universitate teologică. Nu este vorba de aşa ceva, centrul nostru spiritual va avea o moschee, o bibliotecă, săli de curs pentru copiii care vor învăţa ABC-ul Coranului de la imamii noştri şi o cantină pentru nevoiaşi indiferent de religie. În felul acesta vom contracara moscheile neautorizate care s-au înfiinţat la Bucureşti, unde există pericolul prozelitismului religios“, a declarat muftiul Iusuf Murat, liderul comunităţii musulmane din România.
Îngrijorarea opiniei publice, venită de la planul ca moscheea să fie cea mai mare din Europa creştină, este temperată de reacţia muftiului. „Dacă autorităţile competente, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, va constata că acest proiect reprezintă un minim risc la adresa siguranţei cetăţeanului român, personal voi propune retragerea acestui proiect“, a declarat liderul musulman.
Semnalul aşteptat
În tot acest context, întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis a fost semnalul de care comunitatea musulmană avea nevoie. „Comunitatea musulmană autohtonă va continua politica de protejare a valorilor religioase islamice faţă de eventuale influenţe extremiste ce pot proveni din exterior, în actualul context internaţional. Rolul statului este vital în sprijinirea cultelor, având în vedere particularităţile fiecărui cult în parte, cât şi specificitatea regiunii noastre, configuraţie care nu se regăseşte în comunităţile islamice din statele puternic dezvoltate. Vă asigurăm de corectitudinea şi loialitatea comunităţii musulmane faţă de interesele ţării noastre“, s-a angajat faţă de conducerea ţării muftiul Iusuf Murat.
Klaus Iohannis a venit neînsoţit de prima-doamnă la cina de Iftar. A ţinut mâna la inimă, precum alţi români musulmani din sală, în timpul intonării imnului naţional. Preşedintele a mulţumit protocolar pentru invitaţia de a fi împreună cu comunitatea musulmană în acest moment important.
„Privesc participarea la Cina de Iftar ca un gest normal şi necesar, prin care statul român îşi manifestă respectul pentru comunitatea dumneavoastră şi pentru cultul musulman. Dobrogea ca regiune şi România ca ţară vă sunt dumneavoastră «acasă». Comunitatea musulmană se bucură, şi nu doar prin declaraţii, ci prin fapte concrete, de toate drepturile prevăzute de Constituţie şi de sprijinul statului“, a declarat şeful statului.
Vorbind despre minorităţile din România, preşedintele de etnie germană Klaus Iohannis l-a citat chiar pe muftiul tătar: „Relaţia dumneavoastră cu ceilalţi cetăţeni ai României, indiferent de limba lor maternă ori de felul cum se roagă este – mă bucur să citez aici o declaraţie a muftiului cultului musulman din România - una de frăţietate şi corectitudine. Cetăţenii comunităţii musulmane din România împart cu naţiunea din care fac parte preocupări şi aspiraţii comune, printre care proiectul european şi angajamentul nord-atlantic. Proiectele naţionale sunt indisolubil legate de rezultatele aplicării în politică, în mod concret, a respectului pentru valorile şi drepturile umane fundamentale, pentru principiile statului de drept“.
Mesajul-cheie: „A valoriza identităţile într-un proiect naţional amplu înseamnă o Românie puternică“
Iohannis s-a referit şi la rolul minorităţilor în societate, menţionând un „proiect naţional amplu“ care înseamnă „o Românie puternică“.
„În această ecuaţie, diversitatea culturală, minorităţile etnice şi religioase ale României îşi găsesc un rol propriu, prin fundamentele morale ale existenţei lor sociale, prin punţile pe care pot să le creeze între oameni, comunităţi şi ţări. A valoriza identităţile locale, culturale ori religioase într-un proiect naţional amplu înseamnă o Românie puternică. O Românie puternică este ţara care poate aduce fiecărui român - cetăţean european – o viaţă cu mai multe oportunităţi şi drepturi mai bine respectate de autorităţi. În această Românie este locul dumneavoastră, în acest proiect vă regăsiţi cu majoritatea, cu celelalte minorităţi şi culte“, a specificat preşedintele Klaus Iohannis, dând astfel răspunsul la întrebarea de pe buzele tuturor privind sprijinul proiectelor comunităţii musulmane în România.
El şi-a încheiat alocuţiunea amintind de valorile care contează. „La începutul lunii postului m-am adresat comunităţii dumneavoastră cu urarea de a primi în această perioadă binecuvântarea lui Dumnezeu şi de a regăsi în Ramazan forţa credinţei, căldura familiei, puterea iertării şi sentimentul solidarităţii cu cei din jur. Repet: valorile şi tradiţia dumneavoastră sunt o contribuţie de neînlocuit la bogăţia etnică şi religioasă a României, precum şi la clădirea unei societăţi a înţelegerii, toleranţei, dialogului şi păcii“, a mai spus Iohannis, aplaudat de asistenţă cu un sentiment de uşurare.
„Avem sprijin în continuare“
Sentimentul a dominat până la finalul serii. Spre surprinderea suitei sale, preşedintele Iohannis şi-a prelungit şederea, stând la cină până la sfârşit, timp în care a vorbit aproape non-stop cu muftiul Iusuf Murat. Liderul musulmanilor i-a vorbit cu însufleţire despre intenţiile comunităţii, iar preşedintele românilor l-a aprobat vizibil pe toată perioada discuţiei.
Întrebat despre rezultatul discuţiilor cu preşedintele, muftiul a răspuns diplomatic. „Aşa cum am fost sprijiniţi de statul român, am solicitat şi am constatat că acest sprijin va continua, ceea ce ne face pe noi mult mai responsabili faţă de ţara noastră şi să slujim interesele naţionale ale României“, a declarat pentru „Adevărul“ muftiul comunităţii musulmane din România.
La cina de Iftar au mai participat Sevil Shhaideh - ministrul Dezvoltării Regionale, Dean Thompson - însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, prelaţi şi diplomaţi de la ambasadele ţărilor islamice.
Vă mai recomandăm
Muftiul Iusuf Murat, liderul musulmanilor din ţara noastră: „Înainte de toate sunt român“
Se încarcă comentariile...
