A smuls o familie de sirieni din ghearele războiului
0
Alma Micu este o tânără din Constanţa care a reuşit să ajute o familie de sirieni să se refugieze în ţara noastră. Ea le oferă găzduire până la sfârşirea războiului din Siria.
Valuri de sirieni forţează frontiera de stat a României, în special pe cea maritimă. De la izbucnirea conflictului armat din Siria, populaţia locală se refugiază din calea războiului, plătind bani grei pentru a ieşi din ţară.
Calea cea mai aleasă de migranţi este evadarea cu vaporul. La bordul vaselor urcă familii întregi de sirieni, care se îndreaptă ilegal prin Marea Mediterană spre Turcia vecină sau trec mai departe în Marea Neagră, spre următoarea destinaţie: România. Garda de Coastă capturează regulat ambarcaţiuni cu migranţi disperaţi, care încearcă să îşi găsească un loc sigur, unde să se adăpostească.
Alma, un suflet mare
Alma Micu, proprietară a unei agenţii de turism din Constanţa, a ajutat o familie din Siria să iasă din ţară chiar înainte de închiderea graniţelor. Acum, sirienii sunt în grija familiei Almei, care încearcă să le ofere un trai cât mai decent.
„I-am cunoscut în alte împrejurări, pe vremea când capul familiei, care avea o funcţie importantă în Siria, a urmat o specializare în străinătate împreună cu alţi oameni, printre care şi mama mea. Când situaţia a devenit tensionată în Siria, el a apelat la ea cerându-i ajutorul.
Prin agenţia mea de turism, am reuşit să le fac invitaţie în România. Le-am făcut rost de bilete de avion şi au prins, cum se spune, ultimul tren. Au ajuns la noi în mai 2012, cu doi copii foarte mici. I-am găzduit şi practic i-am adoptat“, spune Alma.
După un timp, constănţeanca a trebuit să le transforme viza de turist în cea de rezident.
„A fost extrem de dificil. Am umblat foarte mult, am plătit taxe peste taxe, sute de euro pentru fiecare membru al familiei. M-am angajat în faţa statului român că voi avea grijă de ei şi sunt răspunzătoare pentru ei pe perioada şederii lor aici.
Pe prietenul nostru l-am angajat la agenţia mea de turism. Mi-a tradus site-ul în arabă, l-a făcut cunoscut în comunitatea din Orient, iar de atunci am început o relaţie de afaceri cu piaţa turistică de acolo. Ne vin turişti din ţările arabe, care descoperă la Constanţa şi în România un loc în care îşi doresc să revină“, povesteşte Alma.
Tânăra îşi doreşte să ajute în continuare familiile de refugiaţi, în special pe copiii sirieni care trebuie să crească departe de ororile unui război. „Mă uit la micuţii care fac parte acum din familia noastră. Vreau să îi fac să uite că nu sunt acasă la ei. Îmi doresc să ajut şi alţi copii, vreau să mă implic în acţiuni de salvare a lor din acel mediu. Cred c-ar trebui să ne solidarizăm cu toţii pentru a ajuta nişte oameni aflaţi în mare suferinţă“, spune, cu convingere, Alma Micu. De la izbucnirea războiului din Siria, la Constanţa s-au refugiat 350 sirieni.
Drumul greu spre libertate
Cea mai recentă captură de migranţi a fost făcută de Garda de Coastă miercuri, 11 septembrie, la 2 Mai. La 15 mile marine travers de uscat, poliţiştii de frontieră au interceptat o ambarcaţiune care intrase în apele teritoriale româneşti. Era de mici dimensiuni, construită din lemn, şi avea arborat pavilionul Turciei.
Când au văzut vasul autorităţilor române, pasagerii au început să facă semne disperate, strigând după ajutor. Cei care purtau veste de salvare au vrut să se arunce în apă ca să ajungă înot la nava Poliţiei de Frontieră. La bordul ambarcaţiunii turceşti se aflau 31 de persoane, toate din Orientul Mijlociu. Cei mai mulţi erau copii, 14 la număr.
Ei erau însoţiţi de 10 bărbaţi şi 7 femei. În 40 de minute, toţi au fost transferaţi pe vasul românesc. Pasagerilor şi echipajului, aflaţi în stare de epuizare, li s-a acordat primul ajutor. Ambarcaţiunea turcească a fost escortată în Portul Mangalia. Cele 31 de persoane sunt anchetate acum pentru infracţiunea de „intrare în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat“.
Scenariul se repetă periodic la Constanţa. Fugarii sirieni forţează însă şi frontiera terestră a României. Ei au fost prinşi şi la Ostrov, la graniţa cu Bulgaria. Călăuze le erau nişte bulgari care, contra unor sume substanţiale, acceptau să îi treacă frontiera.
Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, agentul principal de poliţie Marius Ovidiu Niculescu, explică felul în care funcţiona reţeaua de traficanţi. „Membrii reţelei aduceau cetăţenii sirieni în Bulgaria, prin diferite rute, prin Grecia sau Turcia. Îi cazau în Sofia câteva zile, apoi îi transportau în apropierea frontierei bulgaro-române. De aici le indicau traseul pentru a trece ilegal frontiera, pe jos. Migranţii erau călăuziţi de unul dintre traficanţi. Alţi membri ai reţelei intrau legal în România cu două autoturisme, care urmau să preia fugarii“, arată Niculescu.
Trafic de migranţi
Reţeaua de trafic destructurată la graniţa cu Bulgaria oferea servicii complete: ajungere în Bulgaria, transport, cazare în Sofia şi facilitarea ajungerii în Spaţiul Schengen prin procurarea de documente bulgăreşti false. Pentru toată afacerea, sirienii plăteau între 1.000 şi 3.000 euro de persoană.
Dacă vin pe mare, dinspre Turcia, migranţii primesc azil. Dacă vin prin Bulgaria, sunt returnaţi acestei ţări, în baza cooperării dintre statele UE.
Vă mai recomandăm
Evadare din iadul sirian, pe malul Mării Negre
Călăuzele turce ale celor 26 sirieni debarcaţi la Costineşti, arestate preventiv pentru 29 zile
Se încarcă comentariile...
