VIDEO Boc, la lansarea „Bibliei“ Revoluţiei de la Cluj: „Păcatul originar al acestei ţări este că Revoluţia anticomunistă a fost preluată şi transformată de putere"

Emil Boc a vorbit la lansarea cărţii jurnalistului Victor Lungu şi a procurorului Tit-Liviu Domşa. FOTO: Remus Florescu

Cartea „Împuşcaţi-i că nu-s oameni!”, „Biblia“ evenimentelor petrecute în decembrie 1989 la Cluj-Napoca, după spusele lui Aurel Coltor, preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj, a fost lansată vineri seara. Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi ex-premierul Emil Boc.

„Au apărt multe cărţi, dar aceasta este «Biblia» evenimentelor petrecute în decembrie 1989 la Cluj, este cea mai bine documentată. Mă supride că niciun istoric nu s-a aplecat asupra acestui subiect, pentru că martorii oculari mor sau dispar şi apoi se va scrie dupa  legende şi mituri. Este o carte foarte bine documentată. Dacă vrei să o prezinţi peste 50 ani, tineretului care nu ştie ce s-a întâmplat atunci, această carte prezintă exact conjuctura în care s-a înfăpt Revoluţia de la Cluj“, a susţinut preşedintelui Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj, Aurel Coltor, la lansarea cărţii „Împuşcaţi-i că nu-s oameni!”, scrisă de jurnalistul Victor Eugen Mihai Lungu şi Tit-Liviu Domşa (fostul şef al Parchetului Militar din Cluj, care a decedat). Este vorba despre o reeditare a cărţii publicate cu mai mulţi ani în urmă, cu precizarea că volumul a fost completat cu noi elemente importante.  Proiectul editorial apare sub egida următoarelor instituţii: Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei din Judeţul Cluj, Fundaţia Academia Civică – Filiala Cluj, Editura Eikon, Primăria şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

„Neîmplinirea adevăratei Revoluţii“
 

„Această carte este o mărturie extrem de obiectivă, cu date şi ore, în legătuă cu ce s-a întâmplat în 1989 la Cluj. Este clar că a fost o Revoluţie, nici pe mine, nici pe dumneavoastră nu ne-a manipulat nimeni să ieşim în stradă, a fost o pornire a oamenilor, a poporului. Însă, spre deosebire de alte ţări care au avut un alt destin, am avut un păcat originar şi anume, primul cuvânt pe care l-a spus atunci Iliescu  a fost că nu e o revoluţie anticomunistă, ci anti-Ceauşescu. Acesta a fost un mesaj pentr toţi comuniştii din eşalonul doi că «Ceauşescu pleacă, voi rămâneţi». Acolo este păcatul originar al acestei ţări. Păcat că nu am avut şi noi un Havel, repet, nici eu nu eram pregătăt să-l înţeleg, dar dacă îl aveam cred că am fi putut înţelege mai bine ce se întâmplă. Am văzut filmul «Trei zile înainte de Crăciun», care surprindea un martor care spunea: «comunismul nu va dispărea pentru că acolo, jos, sunt cei ce cred încă în comunism». Din păcate structurile de putere au rămas şi s-au articulat în soc, s-au transformat, au îmbărcat haina capitalistă, dar, la rădăcină, tot stuctură comunistă a rămas. Aceasta e o neîmplinire a adevaratei Revoluţii. Nimeni însă nu poate lua oamenilor meritul de a fi făcut o Revoluţie, însă Revoluţia anticomunistă a fost preluată de putere  şi  transformată în mişcare împotriva proastei aplicări de către Ceauşescu a doctrinei comuniste”, a susţinut Emil Boc.  

„Este o carte despre Lege“

Unul dintre autorii cărţii, jurnalistul Victor Lungu a precizat: „Îmi pare foarte rău cu nu e alături de noi domnul Domşa, pnetu că a murit. A fost comandatul Parchetului militar Cluj, singurul om din sistem care a avut curajul să ia legea în mână şi s-o aplice. A plătit enorm de mult pentru curajul acesta. Această carte e despre lege şi despre cum a fost batjocorită legea în 1989. Am încercat foarte mult să nu devin patetic, să nu-mi pun durerea în scris şi să fiu curat, clar, concis. Constituţia spune aşa, legea spune aşa. Sunt cuvintele lor cele care-i incriminează. Am luat cuvintele lor şi le-am pus oră de oră ceas de ceas, ei s-au minţit pe ei, ne-au minţit pe noi şi finalul e cel pe care-l comemorăm în cimitir“.

Cum a fost Revoluţia de la Cluj

„În 21 decembrie 1989, la Cluj-Napoca, consumând cantităţi impresionante de muniţie de război, în slujba clanului Ceauşescu, militari ai Armatei a IV-a Transilvania, urmând ordinele criminale ale generalului Iulian Topliceanu şi ale ofiţerilor săi, au ucis şi rănit prin împuşcare civili neînarmaţi, pentru vina acestora de a cere pâine, căldură şi libertate.

În Piaţa Libertăţii, în 21 decembrie 1989, între orele 15.45-15.55 (în cel mult 10 minute), au fost ucise 12 persoane (Szabo Attila, Merca Aurel, Matiş Lucian, Jurja Sorinel Dorinel, Pedestru Horia, Marin Vergică, Tamasz Burgya Iosif, Cristurean Rodica, Egyedy Imre, Borbely Istvan, Cioară Viorel şi Ţiclete Mihai Călin) şi au fost rănite grav alte 26 de persoane (Nemeş Alexandru Călin, Nagy Eugen, Danea Mihai, Nagy Aba, Lupşa Dorel, Csudom Ştefan, Machek Mircea Eduard, Farkas Csilla Ildiko, Suciu Ladislau, Lăpuşan Dorel, Czegheni Mariana, Feher Victor, Bărdaş Livia, Mureşan Emil, Ilea Daniel, Pascu Traian, Dulca Augustin, Pastor Gheorghe, Lung Ioan Dan, Doboş Mihai Odon, Jaşcău Vasile, Nemeti Cristea Niculae, Falup Alexandrina Laurenţia, Borhidi Ioan, Durdeu Marius – care la data împuşcării avea numai 6 ani! – şi Bălan Ioan).

Ulterior, tot în Piaţa Libertăţii, în zona Anticariat, militarii au deschis focul ucigând încă un manifestant (Sabău Ioan) şi rănind cu arma de foc încă 6 (Coltor Aurel, Vari Eva Melinda, Lupşa Dorel, Pripon Ioan, Machek Mircea şi Ştefan Szabo). În total, Piaţa Libertăţii din Cluj şi-a dat obolul prin sânge prin 13 morţi şi 26 de răniţi", se arată într-un fragment al cărţii.

Rechizitoriul Procuraturii MIlitare

Volumul reproduce şi rechizitoriul Procuraturii Militare din 29 mai 1998: „Procedând în acest fel (deschizând foc asupra civililor neînarmaţi în zona Astoria – cofetăria Urania), inculpatul, cpt. Dicu Ilie, a reuşit să descurajeze manifestanţii, în tendinţa lor, de a ajunge în Piaţa Mihai Viteazul, determinându i să se împrăştie. Inculpatul, împreună cu subordonaţii săi, s a retras în cazarmă spre dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, în jurul orelor 3.00-3.30, lăsând în urmă patru morţi şi zece răniţi prin împuşcare, după cum urmează: Morţi: Ciortea Emil, Iclezan Ioan, Pop Teodor, Ţiclete Mihai Călin;

Răniţi: Albu Olimpiu, Benko Vasile, Cuţitaru Ioan, Igna Ioan, Lung Leontin, Lung Marin, Mitrea Sever, Mureşan Nicolae, Podină Marcel şi Rus Marius Vasile.

În urma actelor de represiune din zona Calea Moţilor-Fabrica de bere, au fost ucise prin împuşcare 9 persoane şi rănite alte 13 (conform Rechizitoriului din 29 mai 1998): Borş Grigore, Szabo Ştefan, Mişan Luminiţa Corina, Vălean Ioan, Nasc Gheorghe Adrian, Pop Alexandru, Chira Ioan, Ballai Zoltan Csaba, Smical Dinu Adrian. Răniţii de la Fabrica de bere sunt: Takacs Alexandru, Borţig Liviu, Rusu Gheorghe, Korobian Gabriel, Rusu Marcel Dan, Rus Gavrilă, Graur Andrei, Mathe Grigore, Pleş Constantin, Popa Cristina Daliana, Popa Dănuţ, Cozac Vasile şi Nitu Mircea.

Seara, în Piaţa Mărăşti a mai fost ucis un manifestant (Rusu Ioan), şi răniţi alţi doi (Coste Ioan şi Kis Mihail). Slavă veşnică Eroilor Martiri ai Clujului! Cinstire celor care au fost răniţi! Ruşine eternă criminalilor!”.