Varianta românească a eroului de la Maraton: cum a scăpat un cioban Clujul de turci
0
La poalele dealului Hoia, celebru în toată lumea pentru pădurea sa despre care se spune că e bântuită, şerpuieşte o stradă numită Tăietura Turcului. Aceasta se intersectează cu o alta numită Donath. Despre trecutul celor două străzi, cu denumiri mai aparte în Cluj, se vorbeşte într-o legendă în care un cioban ar fi zădărnicit planurile turcilor şi ar fi salvat oraşul. El a fost comparat de istorici cu eroul grecesc de la Marathon.
Legenda spune că în vremea când turcii erau un pericol pentru pământurile româneşti, o oaste din neamul otomanilor se apropia de Cluj. Cum Clujul era primul oraş din Transilvania, Transilvania Civitas Primaria în limba vechilor latini, şi îl apărau de ziduri puternice şi soldaţi numeroşi, turcii au evitat să-l atace direct. Atunci s-ar fi gândit să asedieze cetatea şi să-i înfometeze localnicii până când aceasta va ceda.
În „Povestea oraşului-comoară“ (foto mai jos), istoricul clujean Lukacs Jozsef povesteşte că oastea turcă nu s-ar fi arătat la faţă în preajma zidurilor Clujului, ci s-ar fi ascuns la o distanţă de jumătate de zi de mers faţă de oraş, în valea pârâului Nadăş. Însă oraşul ar fi rezistat unui asediu prelungit, avea bucate din belşug şi apă la îndemână - Someşul curgea chiar sub zidurile cetăţii Clujului.
Însă, continuă legenda, turcii au născocit un plan diavolesc: să taie dealul Hoia, care se ridica între valea Someşului şi valea Nadăşului, să devieze Someşul în valea Nadăşului, iar Clujul să rămână fără apă. S-au apucat de săpat.
„Din fericire, un cioban, pe nume Donath, care păstorea turma în apropiere, lângă pădurea Hoia, a observat acest lucru. El şi-a dat seama că planul turcilor reprezenta un pericol. A părăsit turma şi a fugit prin poarta Mănăşturului (n.r. azi cel mai mare cartier al Clujului, în partea de Vest a oraşului), până în centrul Clujului, unde a alertat apărătorii oraşului. Legenda spune că, după ce a transmis vestea, Donath, din cauza emoţiei şi efortului, a murit subit“, povesteşte istoricul clujean.
Ce a urmat pe urmă e lesne de înţeles: clujenii au ieşit din oraş, au atacat şi învins oastea turcească. Ei i-au mulţumit ciobanului-erou ridicându-i o statuie pe dealul Cetăţuii, chiar în locul unde acesta obişnuia să-şi ducă oile la păscut.
De atunci, bătrânii cetăţii povesteau că omul de piatră coboară în fiecare noapte ca să se convingă că oraşul lui e în siguranţă, apoi îşi umple ulciorul cu apă din Someş şi se întoarce la locul lui.
„Cred că această legendă povesteşte o întâmplare reală, iar dovada o constituie urmele săpăturilor începute de turci care se mai văd încă foarte bine pe coasta dealului Cetăţuii numită de clujeni Tăietura Turcului“, scrie istoricul în cartea sa.
Statuia lui Donath la Muzeu
Statuia care-l înfăţişează pe salvatorul Clujului este o operă de artă barocă - aflată iniţial pe o proprietate privată, dar de câteva luni a fost restaurată şi amplasată pe dealul pe unde acesta şi-ar fi păstorit turma, dealul Hoia, în interiorul Parcului Etnografic „Romulus Vuia “ care ţine de Muzeul Etnografic al Transilvaniei de la Cluj.
Memoria colectivă a oraşului ar fi atribuit acest monument ciobanului legendar, dar de fapt ar fi vorba de un alt personaj, care poartă, însă, acelaşi nume - Sfântul Donatus.
„Este o statuie barocă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, care îl înfăţişează pe acest sfânt, protector al viilor, de aceea şi amplasamentul neobişnuit, pe Dealul Hoia, unde pe atunci se aflau viile Clujului. Tunica romană în care este îmbrăcat arată că este vorba de acest sfânt, şi nu de un cioban”, explică istoricul de artă Nicolae Sabău, citat de revista online de călătorii cluj.travel.
După ce statuia a fost pusă, clujenii au transformat identitatea sfântului către ciobanul din legendă. „Cele două nume asemănătoare şi zona unde se află statuia, respectiv nu departe de «Tăietura Turcului», au uşurat această confuzie, care a născut o frumoasă legendă urbană, cea a statuii ciobănaşului Donath, ridicată de oraşul recunoscător”, consideră istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, citat de aceeaşi revistă amintită mai sus.
Statuia lui Donath restaurată FOTO: Facebook, Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Prima cursă cu obstacole organizată în România
Astăzi, clujenii au şi un concurs care le aminteşte de gestul eroic al ciobanului. Se numeşte „Fugi cu Donath!“ şi este prima cursă cu obstacole organizată în România. Prima ediţie a avut loc în 2013, scopul său, pe lângă cel de a promova sportul, a fost de a atrage atenţia asupra stării de degradare a statuii. Evenimentul este organizat de Asociaţia Runsilvania şi Clubul Ecologic Transilvania împreună cu partenerii acestora, printre care Asociaţia Klausenburg şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Cei care doresc să se participe la ediţia din acest an se pot înscrie AICI.
Lungimea traseului este de circa cinci kilometri, cam cât ar fi a alergat Donath până în cetate. Printre obstacole se găsesc pereţi verticali ce trebuie escaladaţi cu sau fără ajutorul frânghiilor, pasaje înguste sau în zig-zag care trebuie parcurse în fugă, tuneluri joase, căţărări pe plase textile, gropi cu apă ori cu noroi etc. Toate pentru a demonstra că niciun obstacol nu stă în calea unei idei.
Mai puteţi citi:
Cum a devenit „Varza à la Cluj” mâncarea regilor: reţete delicioase din Ardealul de acum 400 de ani
FOTO Transilvania de peste Atlantic. Povestea celei de-a 14 colonii americane
Se încarcă comentariile...
