Clujul va fi primul oraş din ţară care va avea buget participativ şi va da mână liberă locuitorilor unui cartier să aleagă cum să îşi cheltuiască banii daţi de stat.

„Propunem în 2013, pentru prima dată la buget, ca pentru cartierul Mănăştur să alocăm o sumă de bani pe care o vom stabili la momentul elaborării bugetului, sumă de bani pe care mănăşturenii să decidă cum o cheltuiesc în favoarea cartierului lor”, a declarat vineri, 28 decembrie, primarul Clujului, Emil Boc.

Emil Boc a mai declarat că vor avea loc întâlniri ale cetăţenilor din Mănăştur pentru stabilirea priorităţilor. „Oamenii vor stabili o listă de priorităţi, iar din acea listă, în funcţie de suma pe care o vom aloca vor şi implementa proiectele. Dacă acest pilot va reuşi, el va fi pus în aplicare şi în celelalte cartiere ale Clujului”, a adăugat primarul.

Ideea de buget participativ, una mai veche

Ideea realizării bugetului participativ a fost avansată de mai multe organizaţii nonguvernamentale din Cluj, printr-o petiţie.

„Ideea de buget participativ a fost subliniată şi în cadrul manifestaţiilor de protest de la începutul anului din Piaţa Unirii. A amintit-o şi Emil Boc într-o şedinţă de Consiliu Local. În România nu mai există niciun oraş care să aibă buget participativ“, a afirmat Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice, cel care a venit cu această idee.

Modele de buget participativ există din 1989 Cum ar fi oraşul Porto Alegre din Brazilia, oraşe din America Latină şi din Europa (Barcelona), dar şi din India (Kerala).

Adrian Dohotaru mai spune că vor întocmi un plan privind bugetul participativ şi vor milita pentru transformarea lui în hotărâre de Consiliu Local şi, bineînţeles, vor milita pentru aplicarea lui.

Despre bugetul participativ

„Instituirea bugetului participativ. În afara aleşilor locali, cetăţenii pot participa direct la repartizarea taxelor, aşa cum se întâmplă în sute de alte oraşe din lume. Bugetul participativ este un mecanism care permite implicarea directă a cetăţenilor şi a organizaţiilor societăţii civile în gestionarea oraşului, alături de clasa politică.

În oraşe ca Porto Alegre, zeci de mii de cetăţeni se întâlnesc în cartierele oraşului şi aleg priorităţile de investiţie în zona în care locuiesc. Până la 17% din bugetul oraşului este distribuit prin mecanisme participative. Bugetul participativ este un răspuns la confiscarea spaţiului public de un număr restrâns de oameni.
Este o rezolvare la lipsa de transparenţă a instituţiilor statului. Cum funcţionează în linii generale bugetul participativ? Municipiul e împărţit în mai multe sectoare. Cetăţenii se întâlnesc regulat în şcoli, primării de cartier, spaţii publice deschise.
Pe baza resurselor existente şi a unui maxim de buget repartizat în fiecare zonă, cetăţenii deliberează şi apoi decid, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiţii publice necesare în cartierul în care locuiesc.

Cetăţenii îşi aleg delegaţi care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu funcţionari municipali, experţi, consilieri locali, primar. Apoi, se formează comitete de monitorizare a proiectelor alese. Sumele sunt invers proporţionale în raport cu calitatea vieţii din cartiere. Calitatea vieţii se evaluează pe baza unui index ce ia in calcul veniturile, infrastructura, accesul la servicii publice etc.

În urma unui studiu de impact, bugetul participativ poate fi adoptat printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Cetăţenii vor avea astfel un control mai democratic asupra resurselor oraşului. Descentralizarea deciziei, incluziunea cât mai multor categorii de cetăţeni şi transparenţa specifice bugetului participativ vor contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşul Cluj“, potrivit site-ului Clujul civic.