Turist în Cluj. Misterul celor două Clujuri şi legenda basoreliefului care aminteşte de familia Angeli din Loretto

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica Franciscanilor. Pe capela din stânga intrării se află basorelieful Mariei din Loretto. FOTO: Remus Florescu
Biserica Franciscanilor. Pe capela din stânga intrării se află basorelieful Mariei din Loretto. FOTO: Remus Florescu

Zona de unde pornesc majoritatea tururilor ghidate ale oraşului Cluj Napoca este Piaţa Muzeului pentru un motiv bine întemeiat: aici a fost centrul comitatului Cluj, atestat în 1173. Cu toate acestea, sunt istorici care susţin că centrul Clujului s-ar fi aflat în zona dealul Calvaria, din actualul cartier Mănăştur. Piaţa Muzeului era locul unde se rezolvau disputele dintre locanici, dar unde s-a şi ridicat prima biserică a oraşului.

Vladimir Alexandru Bogosavlievici, profesor de Istorie la  Colegiul Naţional „George Bariţiu” şi autor al ghidului istorico-turistic „Clujul văzut şi nevăzut”, este unul dintre cei mai savuroşi ghizi care le dezvăluie secretele oraşului atât turiştilor, cât şi clujenilor. Reporterul „Adevărul” a asistat la unul dintre tururile făcute de acesta în centrul oraşului şi pe care-l vom prezenta în mai multe episoade. 
 

Zona de unde pornesc majoritatea tururilor turistice  ale oraşului este Piaţa Muzeului pentru un motiv bine-întemeiat: aici ar fi fost centrul comitatului Cluj – care apare pentru prima dată în documente oficiale în 1173. Cu mult timp înainte, pe harta lui Ptolemeu apare şi localitatea dacică Napuca, însă Bogosavlievici susţine că aceasta era situată în zona cartierului Someşeni de astăzi. Napoca romană a dobândit statut de colonie, un oraş de rang superior, conform unor istorici în timpul lui Marcus Aurelius, în timp ce alţii susţin că în timpul lui Marcus Aurelius.  


„În 1173, secolul XIII este pentru prima dată este amintit comitatul Cluj, comitatul ar fi echivalentul unui judeţ în ziua de astăzi, iar în 1219, bine-înţeles tot într-un document scris în limba latină este amintit pentru prima dată Thomas comite Clusensis, adică Thomas comite de Cluj, asta ar venit un fel de prefect de Cluj. Judele era un fel de primar, având atribuţiuni limitate şi fiind ales de comunitate, şi era judele regal trimis de puterea centrală.” 

Enigmă: care a fost primul Cluj?

Istoricul susţine că arealul care delimitează astăzi municipiul Cluj-Napoca au fost mai multe localităţi. „Acuma se pune întrebarea: << care a fost primul Cluj?>> Este o enigmă. Ştim de acest areal (care-şi are centrul în Piaţa Muzeului-nr), care este mărginit aproximativ în partea de Nord de strada Bariţiu, în partea de Est de strada  Regele Ferdinand, în partea de Vest de strada Emil Isac, iar în partea de sud de Piaţa Unirii. Cu aproximaţie erau 7 hectare”, arată Bogosavlievici. Un fragment de zid s-a păstrat pe strada Emil Isac, în curtea liceului „Bariţiu”, iar limita de Est poate fi văzută în curtea interioară a Hotelului Fulton, care iniţial era un spital. „Cam asta ar fi una dintre localităţile Cluj”, conchide ghidul. Centrul localităţii ar fi fost chiar zona Pieţei Muzeului unde, în „Evul Mediu se rezolvau disputele dintre locuitori direct prin lupte, asta era moda, astăzi lumea a devenit mai perspicace, civilizaţia a indus cu totul şi cu totul alte lupte. Atunci se luptau direct, chiar în acest areal au fost numeroase episoade de lupte, cu sabia şi cu armamentul care era în secolele XII-XIII. Aici se crede că era prima locaţie a unei biserici”.  

Varianta B: Dealul Calvaria din Mănăştur

„Există ipoteze care susţin că ar fi fost o localitate Cluj unde este acum Piaţa Unirii, iar sediul comitatului se pare că era la Cluj-Mănăştur datorită poziţiei strategice mult mai favorabile. Noi, majoritatea clujenilor, îi spunem astăzi Calvaria, dar în mod normal Calvaria este numai acea capelă care este ridicată în 1831. Semnificaţia din limba latină a Calvariei este dealul căpăţânii”, detaliază Bogosavlievici. În acest moment capela poate fi văzută în curtea ansablului care a fost completat de o biserică în stil gotic ridicată în secolul al XIX-lea şi de o clopotniţa construită în 1922. Calvaria reprezintă pentru clujeni dealul pe care se află acest ansamblu şi care era înconjurat în Evul Mediu cu fortificaţii.. „Dealul pe care-l vedem acolo este şi natural, dar la acesta au contribuit şi oamenii cu  construirea de palisade pentru apărare. Diferenţa de altitudine astăzi e mai mică pentru că s-a construit între timp şosele, linie de tramvai, pod, dar înainte era o diferenţă mult mai mare între culmea cetăţii şi solul de unde veneau potenţialii inamici.” Desigur, şi din punct de vedere istoric şi aici există polemici. „După marea invazie mongolă, comitatul se mută la Lita şi acolo va funcţiona o mănăstire a Ordinului Benedict, Benedict din Ursia, secolul VI, şi e de reţinut că este cea mai estică porţiune din Europa unde a ajuns acest ordin călugăresc romano-catolic”, spune Bogosavlievici. 

Prima biserică din Cluj

Existenţa unei biserici atestă, de cele mai multe ori, existenţa unei localităţi, iar pe locul unde acum este Biserica Franciscană, cel mai impunător monument arhitectural din Piaţa Muzeului a funcţionat prima biserică a oraşului. „Unii spun că există trei Clujuri, alţii spun că poate există mai multe, deoarece se referă la biserici. Aici (în Piaţa Muzeului) se crede că a fost prima biserică parohială a oraşului, care ulterior a devenit biserică dominicană. Alţii spun că prima biserică a Clujului ar fi fost în Piaţa Unirii, cam unde este acum situat ansamblul sculptural Matia Corvin, o biserică cu hramul sfântului Iacob, iar apoi cu hramul Sfântului Ioan. Aici părerile sunt împărţite, eu vă spun şi pro şi contra. Părerea mea este că aici, în Piaţa Muzeului, ar fi fost prima biserică din Cluj”, explică istoricul.  Lăcaşul de cult romano-catolic a fost ridicat în secolele XI-XII, dar a fost distrus în timpul marii invazii a tătarilor - 1241. Pe amplasamentul acesta ar fi fost ridicată în secolul XIII actuala biserică. În secolul al XV-lea lângă biserică a fost ridicată o mănăstire  dominicană. „Biserica parohială din Piaţa Muzeului a trecut ulterior sub jurisdicţia ordinului dominican, de la numele lui Dominic de Guzman, iar apoi a trecut la iezuiţi în secolul al XVIII-lea, pentru  ca în 1725 să intre în Ordinul Franciscanilor, de la Francisc de Asisi”, arată ghidul. 

cluj lorreto maria. foto remus florescu

Basorelieful care reprezintă Casa din Loretto. FOTO: Remus Florescu

 

Legenda Casei din Loretto

La începutul secolului al XVIII-lea, Ordinul Franciscan a restaurat biserica şi au  construit turnul din faţada vestică în stil baroc. În partea stngă a turnului există o capelă, care acum e folosită pe post de depozit, pe al cărei zid se poate vedea un basorelief reprezentând-o pe Sfânta Maria cu Isus în braţe deasupra unei case, purtată de îngeri prin aer. „Ceea ce vedeţi aici este  Maria de la Loretto. Construcţia acestei biserici s-a făcut în secolul al XVIII-lea, în stilul baroc. Legenda spune că acea casă din Nazaret în care Isus a copilărit cu mama sa ar fi fost luată de îngeri şi ar fi fost dusă prima dată în Croaţia şi pe urmă în Loretto, o localitate din Italia, din zona Ancona, asta e legenda. Acuma, orice legendă are un sâmbure de adevăr: adevărul este că  artefacte din casa unde a copilărit Isus au fost aduse de o familie numită Angeli şi vedeţi cei doi îngeri din basorelief. Angeli în limba italiană este clar că înseamnă înger. De ce a fost adusă? Pentru că în perioada respectivă, acea zonă era sub directa „oblăduire” a islamului, dar nu a arabilor şi a turcilor slegiucizi. , împotriva cărora s-au făcut cele 8 cruciade pe care le cunoaştem noi până la finele secolului al XIII-lea”, a povestit Bogosavlievici. 

Citeşte şi

Turist în Cluj-Napoca. Care este semnificaţia denumirii primului oraş din ţară care are indicator în limba latina

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite