Slănina cu ceapă şi palincă – mitul alimentaţiei de la ţară, spulberat de un nutriţionist: „Este extrem de nocivă pentru organism”

Slănina cu ceapă şi palincă – mitul alimentaţiei de la ţară, spulberat de un nutriţionist: „Este extrem de nocivă pentru organism”

Slănina cu ceapă şi palinca, un deliciu culinar nesănătos conform nutriţioniştilor.

Tradiţionala slănină cu ceapă, stropită cu ţuică, este o mâncare sănătoasă „de la ţară”, naturală, fără E-uri şi prin urmare mai bună decât meniul celor care locuiesc la oraş. Acesta este un mit extrem de greşit, spune Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Nicolae Hâncu. El susţine că slănina este extrem de nesănătoasă, chiar dacă se consumă cu ceapă şi palincă.

“Mitul alimentaţiei <<sănătoase>> de la ţară nu noi l-am creat, ci media. Eu combat puteric aceste lucru spunând că alimentaţia sau sfaturile ce ne trimit la alimentaţia bunicilor nu sunt deloc demne de urmat. Eu ştiu ce mâncau bunicii şi cum erau preparate alimentele. Se consumau alimente foarte grase, prăjeli gătite în grăsimea de porc, se bea lapte de bivoliţă cu grăsimea de două degete. Gastrotehnia bunicilor era una care pregătea alimente nesănătoase. Nu înţeleg de ce se fac aceste trimiteri tot timpul către o alimentaţie ce deloc, deloc nu era sănătoasă”, a declarat, pentru “Adevărul”, profesorul Nicolae Hâncu, medic primar diabet nutriţie şi boli metabolice, specialist în nutriţie şi Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
 
El a explicat, pentru “Adevărul”, de ce este greşit mitul conform căruia “alimentaţia de la ţară” sau “alimentaţia bunicilor” este una sănătoasă. Hâncu a explicat ce explicat ce înseamnă aşa-zisa masă „sănătoasă” slănina cu ceapă şi palincă din punct de vedere nutriţional. 
 
„Slănina înseamnă grăsime saturată extrem extrem de nesănătoasă pentru orgaism, chiar dacă e cu ceapă şi ţuică. Nu are nicio legătură cu sănătatea. Ţăranul român ce se ducea şi lucra de dimineaţa de la 5 până apunea soarele, la muncă, trebuia să-şi pună ceva de mâncare? Îşi punea ce avea şi el,  o bucată de pâine, slănină care nu se strica şi apă. Să nu credeţi că bea  ţuică acolo, pe câmp. Eventual o bea acasă, când sosea”.
 
Nicolae Hâncu, Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

 
Alimenţia extremelor 
 
„Cei de la ţară care aveau o condiţie economică bună mâncau nesănătos, iar cei ce nu aveau o condiţie economică bună pur şi simplu se denutreau. Niciuna dintre variante nu este în regulă. O alimentaţie sănătoasă aşa cum o recomandă nutriţionişti astăzi, aproape nu exista în urmă 50 ani, pentru că despre această perioadă vorbim. Sigur că veţi  veni  să spuneţi că ţăranul avea activităţi fizice intense, dar atunci  nu existau săli de sport, bazine de înot. Recomandările pe care medicii le fac astăzi şi care sunt urmate nu existau atuncu. Mă refer la practicarea sportului,  fumatul era la el acasă, la fel şi consumul de alcool. În loc de iaurt se consuma iaurt din lapte de bivoliţă. În casa bunicilor mei laptele de bivoliţă era considerat un simbol al sănătăţii. Azi îl mai consumă cineva? Nu”, explică medicul. 
 
Omul secolului XXI nu mai face mişcare
 
Oamenii nu mai fac mişcare 

Există totuşi cocepţia conforma căreia la ţară oamenii trăiau mai mult şi erau mai sănătoşi. Nicolae Hâncu este de părere că problema omului din ziua de astăzi este faptul că face foarte puţină mişcare comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 50 de ani.  „Să nu uităm că în momentul de faţă avem posibilitatea , prin tehnologia modernă să depistăm boli ce nu .puteau fi depistate. În anii 60-70, diabetul zaharat avea o frecvenţă de 1 %,  iar acum a ajuns la 11%. Aceste probleme au apărut din cauză că s-au schimbat condiţiile sociale. Înainte, cineva din Bucureşti care voia să ajungă la Vârful cu Dor mergea la gară, lua trenul, ajungea la Sinaia, apoi urca pe jos până la vârf. Acum te duci fără niciun efort cu maşina şi cu telefericul. Avem telecomenzi, automobile şi omul a devenit hipocinetic, adică nu face mişcare. Mişcarea presupun contracţii musculare, iar muşchii contractându-se eliberează  substanţe extrem de benefice  pentru organism”, a susţinut specialistul. 

„Nu promovaţi alimentaţia bunicilor”

„Sunt mai multe cercuri vicioase legate de viaţa omului de astăzi, dar după o atentă analiză, îmi asum respoabilitatea de a îi ruga pe cei din media să nu promoveze alimetaţia bunicilor nostri şi nici alimentaţia de la ţară. Pe de altă parte, câţi mai mănâncă slănină cu ceapă dimineaţa astăzi? Să fim serioşi. Noi am făcut anchete alimentare din care a rezultat că nu s emai practică acest meniu. Ce spun sudiştii despre ardeleni că <<judecă lent ca un ardelea ce mânâncă slană multă>> nu este adevărat. Asta zic ei, dar noi ştim că lucrurile aceste nu mai există”, explică Hâncu.  
 
 
România, la coadă în ceea ce priveşte consumul de iaurt

Conform statisticilor, în România se consumă în medie un iaurt pe săptămână, în condiţiile în care nutriţioniştii recomandă consumul a două iaurturi pe zi. Întrebat despre consecinţele  consumului redus de iaurt, nutriţionustul Nicolae Hâncu a susţinut: “Consecinţele sunt extrem de perfide. Acestea nu apar sub forma unor  boli manifeste, cum ar fo să spunem apare spasmofilia respectiv lipsă de calciu sau de magneziu sau ne deproteinizăm, dar nu face parte dintr-o alimentaţie sănătoasă consumul redus de iaurt. Dacă nu avem o alimentaţie sănătoasă atunci nici noi nu suntem sănătoşi per global.Putem considera că deficitul de iaurt poate contribui la sindromul intestinului iritabil, despre care s-a făcut referire, şi care este o boală modernă. In al doilea rând, aceasta poate contribui perfid la deficitul global de calciu. Poate să contribuie la epidemia de diabet; am văzut că dacă se consumă iaurt regulat, aproape zilnic, scade cu 28% riscul de a avea diabet zaharat de tip 2”. 

Cum trebuie să fie o dietă de succes
 
Hâncu susţine că iaurt poate fi consumat cu succes în cadrul unei diete hipocalorice şi e asociat cu o reducere a greutăţii. Specialistul susţine că este potrivit şi un iaurt cu 3 % grăsime. „Eu în cadrul dietelor pe care le recomand, având în vedere că am nevoie  de aderenţă, adică omul să respecte dieta pe care eu o dau. Se spune <<care e cea mai bună dietă pentru cura de slăbire?>> Răspunsul este: <<cea mai bună dietă este cea care-ţi place şi cea pe care o urmezi>>. Pentru a o urma trebuie să-ţi placă pentru că mâncarea e o plăcere şi trebuie să respectăm asta. Pe termen scurt, respecţi ce zice medicul, poţi să mânânci şi pietre. Dar eu am nevoie de o dietă ce va fi respectată pe termen lung. Pe termen lung eu trebuie să dau un aliment ce e agreat, ori iaurtul cu grăsime de 3% este cel pe care lumea-l consumă. Dacă recomand iaurtul cu zero grăsimi sau cel hipolipidic, după o perioadă nu va mai fi consumat”, a susţinut Hâncu. 
Aşa că e nevoie să-ţi placă dieta pe care o urmezi. Eu prefer să fac amestec iaurt cu fruct proaspăt. Ar trebui să mâncăm zilnic 1-2 iaurturi pe zi”, spune el.
România – peste media europeană la diabet
 
Hâncu susţine că media frecvenţei  diabetului în Europ este 8,5 %. “Conform studiului “Predator”, publicat în urmă cu două săptămâni,  care a vizat populaţia din diferite judeţe din România, la persoanele cu vârstă de peste 18 ani, frecvenţa diabetului este peste media europeană -  11, 6% “, a explicat medicul. Una dintre soluţiile pentru diminuarea acestui risc este consumul de iaurt. “S-a făcut un studiu de risc ce arată că persoanele ce consumă regulat produse lactate cu continut mic de grăsime – iaurt, brânză de vaci, smântănă slabă- au un risc mai mic cu 24% de a face diabet zaharat. La un consum de  4-5 pahare de iaurt pe săptămână scăderea riscului de a face diabet zaharat este de  28%”, a arătat Hâncu. 
 
Citeşte şi
 
 
 
citeste totul despre: